Dacă în mijlocul deșertului există oaze, despre care cunoaștem că sunt salvarea călătorilor, atunci e posibil ca și Republica Moldova să fie transformată astfel, încât să ne asigurăm condiții optime de viață în pofida schimbărilor climatice și încălzirii globale. Aceasta este opinia exprimată de ecologistul Anatolie Prohnițchi într-o discuție cu reporterul Sputnik.
Ne confruntăm realmente cu o schimbare climatică, ale cărei consecințe le resimțim și în Republica Moldova, subliniază ecologistul.
„Deja de mulți ani nu avem primăvara clasică: după iarnă, se încălzește și apoi temperaturile cresc brusc – avem 28 de grade Celsius în luna mai. Și invers, rareori avem o iarnă clasică, așa cum o cunoșteam în copilărie, când se răcește încetul cu încetul, apoi cade zăpada. Acum avem și ploaie cu gheață în perioada iernii, ce vrei, dar nu o răcire lentă. Acesta este un semnal că se produc schimbările climatice și este afectată și Republica Moldova, iar oamenii au început să înțeleagă acest lucru”, spune Anatolie Prohnițchi.
Plantele și-au modificat și ele dezvoltarea - ori cresc mai repede, ori se ofilesc, nu se dezvoltă așa cum trebuie, potrivit ecologistului.
De asemenea, tot mai mulți oameni, de toate vârstele, spun că sunt influențați de starea vremii, pe când odinioară foarte rar auzeai pe cineva spunând că este meteosensibil. Totodată, a sporit și incidența afecțiunilor alergice, observă Anatolie Prohnițchi.
Acțiuni concrete ce ar salva Republica Moldova
„Și noi ne întrebăm: ce facem? Ridicăm mâinile în sus? Noi am distrus natura, prin implicările noastre. Ce putem face? Să ne amintim de oază, un mediu plăcut în mijlocul deșertului. Este posibil să creăm așa ceva și în Republica Moldova, reieșind din condițiile noastre”, consideră ecologistul.
În viziunea lui Anatolie Prohnițchi, este absolut necesar acum „să ne curățim și să ne protejăm toate sursele de apă, toate râurile pe care le avem - și cele mari, Prut și Nistru, și cele mici, toate pârâiașele -, pentru că toate sunt intoxicate”.
„Cum ar curge din robinet apă murdară – asa sunt râurile din sistemul hidrografic al Republicii Moldova”, semnalează Anatolie Prohnițchi.
Potrivit ecologistului, pe malurile tuturor râurilor și lacurilor trebuie plantate fâșii forestire, cu rol de zid protector natural. Aria pădurilor trebuie extinsă neapărat în Republica Moldova, pentru că este redusă. Pe solurile degradate, pe care nu poate fi practicată agricultura, de asemenea trebuie plantați copaci.
Anual, de aproape trei decenii, organizăm campanii naționale în cadrul cărora sădim arbori, dar suprafața împădurită nu crește, din cauză că puieții nu sunt îngrijiți adecvat, nu sunt irigați.
Ecologiștii au calculat că vreo 80% dintre arborii plantați în cadrul acestor campanii nu se prind. „Se plantează în van”, constată Anatolie Prohnițchi.
„Depinde cât de eficient este administrat bugetul, cum sunt folosiți banii. Avem și material săditor, și oameni. Ne trebuie tehnică, responsabilitate și un program clar al „Moldsilva”, „Spații Verzi”, astfel încât să fie un rezultat”, menționează ecologistul.
Anatolie Prohnițchi mai enumeră o serie de acțiuni ce trebuie întreprinse în Republica Moldova pentru un mediu mai curat: economisirea apei, prin dotarea cu tehnică și sisteme de irigare performante a agriculturii; colectarea bateriilor de toate tipurile, a recipientelor din plastic, a becurilor Econom, care conțin mercur, în scopul reciclării; colectarea uleiului alimentar folosit de gospodari și de agenții economici, pentru a nu admite ajungerea acestuia în sistemul de canalizare.
Multe dintre aceste acțiuni, în opinia lui Anatolie Prohnițchi, pot fi realizate cu resursele financiare pe care le avem și cu un efort de voință, prin conlucrarea dintre autoritățile centrale și cele locale.
Pentru a combate diversele tipuri de poluare, inclusiv gunoiștile neautorizate, „trebuie aplicate prevederile legislației de mediu și aplicate sancțiunile”, consideră ecologistul.
