Leul moldovenesc s-a apreciat pe parcursul anului 2019. Această întărire a monedei naționale nu denotă însă consolidarea economiei, ci „disfuncționalitățile structurale cu care se confruntă țară”, potrivit expertului economic Viorel Gîrbu.
Factorii care au contribuit la aprecierea leului sunt: oferta de valută în creștere din partea persoanelor fizice, alocarea granturilor și creditelor din partea donatorilor externi (după instalarea fostului Guvern Sandu), dar și faptul că Banca Națională a cumpărat din toamnă mult mai puțină valută decât anterior, lăsând leul să se aprecieze.
Urcarea în cotații a leului a avut ca urmare diminuarea exporturilor către țările UE (deficitul în comerțul extern cu statele UE a crescut cu 6,4%) și, în speță, cu 0,7% către România, care este principalul partener economic al Republicii Moldova.
Raportată la situația de acum un an, aprecierea monedei naționale față de dolarul american constituie 3 bani, iar aprecierea față de euro este mult mai accentuată – cu exact 30 de bani.
La cursul Băncii Naționale (BNM) pentru 4 ianuarie 2020, un dolar american echivalează cu 17,18 lei, iar un euro – cu 19,22 lei. Pentru comparație, să ne reamintim că acum un an, pe 4 ianuarie 2019, un dolar era cotat la cursul oficial cu 17,21 lei, iar un euro echivala cu 19,52 lei.
Fluctuațiile de pe piața valutară au fost frecvente în 2019, dar episoadele de apreciere și depreciere a monedei naționale nu au fost alarmante, scumpirile sau ieftinirile valutei fiind lente și relativ nesemnificative.
Exporturile au scăzut când leul s-a întărit
Expertul economic Viorel Gîrbu a explicat, într-un comentariu pentru Sputnik Moldova, că activitatea exportatorilor moldoveni este avantajată de perioadele în care leul se depreciază în raport cu euro și dolarul.
Respectiv, aprecierea leului față de valutele principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova este unul dintre factorii ce „reduc atractivitatea exporturilor produselor moldovenești și, implicit, potențialul de dezvoltare al economiei naționale”, arată Viorel Gîrbu, într-un comentariu publicat la început de an pe infodebit.md.
Pe durata primelor 10 luni din anul 2019, „deficitul în comerțul extern cu statele UE a crescut cu 6,4%, iar volumul exporturilor în România s-a diminuat cu 0,7%”, notează expertul economic.
Leul moldovenesc s-a apreciat cu 4,3% față de leul românesc pe parcursul anului 2019, pe 4 ianuarie 2020 raportul fiind de 4,18 lei moldovenești pentru un leu românesc.
„Schimburile comerciale cu statele UE reprezintă mai mult de jumătate din schimburile comerciale externe a Republicii Moldova, pe când România reprezintă principalul partener comercial al țării. Schimburile comerciale cu România asigură aproximativ o cincime din totalul schimburilor comerciale ale țării, iar aproximativ o treime din exporturile țării sunt destinate anume acestei piețe”, menționează Viorel Gîrbu.
Tactica BNM: A lăsat leul să crească
Expertul economic subliniază că „creșterea cotațiilor monedei naționale față de valutele de referință și în special față de valutele principalilor parteneri comerciali ai țării denotă nu atât puterea economică a țării, cât mai degrabă disfuncționalitățile structurale cu care se confruntă țară”.
Trendul de apreciere înregistrat de leul moldovenesc în anul trecut nu este o noutate – această tendință este prezentă din 2016, notează expertul economic.
În 2019, aprecierea monedei naționale față de euro și dolar s-a manifestat din luna iulie.
Care a fost motivul? Nu în ultimul rând, a contat faptul că, „în perioada respectivă, oferta netă de valută de la persoanele fizice a atins valori comparabile cu vânzările nete de valută către persoanele juridice”, constată Viorel Gîrbu.
Dar factorii de bază care au determinat creșterea leului ar fi, potrivit expertului, „intrările importante de credite și granturi pe conturile Ministerului Finanțelor, dar și a comportamentului BNM pe piața valutară”.
În octombrie-noiembrie 2019, pe conturile Ministerului Finanțelor au intrat credite și granturi în valoare de aproximativ 80 de milioane de dolari americani. Pe de altă parte, observă expertul economic, în intervalul menționat, BNM și-a modificat stilul intervențiilor pe piața valutară internă: cumpărările de valută pe care le-a efectuat au fost „mult mai temperate” și s-au cifrat la doar 26 de milioane de dolari americani.
