CHIȘINĂU, 31 oct – Sputnik. Bugetul public național a înregistrat un deficit de 1,5 miliarde de lei pe durata primelor nouă luni ale anului curent.
În perioada corespunzătoare a anului trecut, Bugetul de Stat, dimpotrivă, a avut un excedent (un surplus) în mărime de 1,8 miliarde de lei.
Creșterile veniturilor la Buget au rezultat din majorarea încasărilor din impozite, taxe și prime de asigurări obligatorii.
„Aportul granturilor (înprumuturi nerambursabile - nota Sputnik) pe durata primelor 9 luni ale anului la creșterea veniturilor bugetului public național este modest, fiind de ordinul a 11% din total”, a constatat expertul economic Viorel Gîrbu într-o analiză publicată pe infodebit.md.
Deficitul bugetar de 1,5 miliarde de lei pentru ianuarie-septembrie 2019 este „o consecința a creșterii mai mult decât duble în mărime monetară a părții de cheltuieli, față de partea de venituri a bugetului public național”, a explicat analistul economic.
Deficit bugetar de aproape 6 miliarde de lei în 2019
Solicitat de Sputnik, Viorel Gîrbu a precizat că „deficitul, în mare parte, este consecința acțiunilor fostei guvernări” și „reflectă dezechilibrele din sfera bugetară”.
„Anticipez că Bugetul va fi executat cu deficit până la finele anului. De altfel, Bugetul de Stat a fost aprobat/precizat cu un deficit de 5,7 miliarde de lei”, a mai declarat Viorel Gîrbu.
Reamintim că Parlamentul a votat pe 4 septembrie, în lectură finală, modificările la Legea Bugetului de Stat pentru anul 2019, aprobând un deficitul bugetar de peste 5,7 miliarde de lei (aroximativ 325 de milioane de dolari), venituri în valoare de 40,6 miliarde de lei și cheltuieli de 46,3 miliarde de lei.
Astfel, capitolul „venituri” a fost redus cu 1,5 miliarde de lei, iar capitolul „cheltuieli” a fost diminuat cu 1,3 miliarde de lei. Deficitul bugetar a sporit cu 164,6 milioane de lei.
În plenul Parlamentului, președintelui Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Igor Munteanu, a declarat atunci că, în prima jumătate a anului, Bugetul public a avut un deficit de 2,1 miliarde de lei – 1,01% din valoarea Produsului Intern Brut (PIB), prognoza inițială fiind de 2,74% din PIB.
Potrivit expertului Viorel Gîrbu, de la începutul acestui an, cheltuielile și activele nefinanciare au crescut cu 14,4%, ceea ce înseamnă aproape 6 miliarde de lei (5,9 mld. Lei), pe când veniturile au crescut cu doar 6,2% (2,6 mld. Lei).
La capitolul „cheltuieli”, cele mai mari creșteri au fost generate de majorarea cu 2,2 mld. lei față de anul 2018 a cheltuielilor cu prestații sociale și cu alte 1,7 mld. lei a cheltuielilor de personal, notează expertul.
Pe de altă parte, creșterea veniturilor la Bugetul public național au fost determinate de majorarea încasărilor din impozite și taxe, cu 1,5 mld. Lei, și a contribuțiilor și primelor de asigurări obligatorii, cu 0,8 mld. lei.
O primă evaluare a impactului reformei fiscale făcute de Guvernul Filip
Potrivit lui Viorel Gîrbu, indicatorii ce reflectă executarea Bugetului public național ne permit să facem o primă evaluare a impactului reformei fiscale implementate de guvernarea anterioară, de Guvernul Filip, în special în partea ce ține de reducerea cotei maxime a impozitului pe veniturile persoanelor fizice cu 6 puncte procentuale, până la mărimea de 12%, și reducerea contribuțiilor sectorului corporatist la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat cu 5 puncte procentuale, până la mărimea de 18%.
„La acea dată, Executivul aprecia că această reformă va atenua pierderile Bugetului de Stat din plata salariilor în plic, evaluate în mărime de 3,5 mld. lei. Executarea Bugetului public național în anul curent denotă evoluții mult mai modeste față de impactul scontat. Astfel, pe durata primelor 9 luni ale anului, încasările din impozitul pe venitul persoanelor fizice a scăzut cu 3,9% față de situația din anul trecut, dar, în schimb, au crescut cu 3,5% încasările contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii”, a constatat expertul economic.
„În sumă, aceste evoluții au generat în perioada vizată o creștere a veniturilor Bugetului public național în mărime de doar 0,2 mld. lei, mult sub așteptările enunțate. Suplimentar, este de menționat și impactul reformei în domeniul salarizării, avansată de asemenea de Executivul precedent, care, așa cum denotă cifrele menționate mai sus, a produs un efect mult mai însemnat decât s-a anticipat la momentul implementării acesteia”, a mai comentat Viorel Gîrbu.
