Un regulament „cu privire la acordarea subvențiilor pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural” a fost adoptat recent de Guvern.
Subvențiile vor fi acordate din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR). Alocația financiară anuală din FNDAMR va fi de până la 5%, echivalentul a vreo 45 de milioane de lei.
Cum anume intenționează Guvernul să îmbunătățească nivelul de muncă și de trai în sate?
Proiectele de îmbunătățire a vieții la sat, împărțite în trei compartimente
Regulamentul prevede subvenționarea anuală a trei măsuri noi pe segmentul dezvoltării rurale. Pentru măsurile 1 și 2, contribuția financiară a solicitantului de subvenție va trebui să reprezinte cel puțin 20% din costul total al proiectului eligibil, iar pentru măsura 3 - cel puțin 50% din valoarea investiției eligibile.
Măsură nr.1 vizează îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale și prevede subvenționarea proiectelor investiționale orientate spre: construcția, reconstrucția și reabilitarea drumurilor și podurilor publice locale; reabilitarea și modernizarea rețelelor de apă, construcția și reabilitarea rețelelor de canalizare, a infrastructurii aferente, stațiilor de pompare.
Pentru această măsură, valoarea subvenției acordate va constitui 80% din valoarea investiției eligibile, dar nu va depăși suma de 3.000.000 de lei.
Măsura nr. 2 vizează renovarea și dezvoltarea localității rurale prin subvenționarea proiectelor investiționale pentru: reabilitarea străzilor pietonale locale, instalarea iluminatului public; renovarea sau reabilitarea clădirilor publice, a zonelor pentru organizarea piețelor, târgurilor; crearea și dotarea centrelor de îngrijire pentru copii, bătrâni și persoane cu nevoi speciale; crearea traseelor turistice, conservarea și restaurarea patrimoniului imobil istoric-cultural și de peisaj natural rural.
Pentru primele două categorii de proiecte, valoarea subvenției acordate va constitui 80% din valoarea investiției eligibile, dar nu va depăși suma de 3.000.000 de lei.
Măsură nr. 3 se referă la diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole și cuprinde următoarele tipuri de investiții: proiecte privind diversificarea economiei rurale, prin înființarea și renovarea atelierelor de întreținere a tehnicii și echipamentelor, ateliere de cizmărie; proiecte privind înființarea centrelor de instruire și formare pentru însușirea profesiilor; proiecte privind înființarea taberelor de odihnă pentru copii; proiecte privind construcția/modernizarea/dotarea sălilor de cinema, posturilor locale de televiziune și radio; proiecte privind construcția/reconstrucția și utilarea punctelor de comercializare directă doar a produselor alimentare și nealimentare de fabricație proprie/locală; proiecte privind păstrarea, dezvoltarea și diversificarea activităților de artizanat şi meșteșuguri tradiționale, privind dezvoltarea și promovarea serviciilor și activităților de turism rural.
Pentru acest tip de proiecte, valoarea subvenției acordate va constitui 50% din valoarea investiției eligibile, dar nu va depăși suma de 1.000.000 de lei.
Cât de realist este planul: Opinia expertului
L-am solicitat pe analistul economic Viorel Gîrbu, expert al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), să comenteze pentru Sputnik Moldova cât de realist și aplicabil în condițiile actuale este acest nou proiect al Guvernului ce vizează îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural.
„Apreciez pozitiv acest regulament și inițiativa Guvernului. Autoritățile Publice Locale (APL) au nevoie de surse financiare suplimentare. Este realistă pentru APL aplicarea regulamentului. Este încă devreme să vorbim de gradul de absorbție a fondurilor din partea APL, dar condițiile sunt acceptabile”, a răspuns Viorel Gîrbu.
Guvernul va împărți altfel banii pentru APL, inclusiv cei destinați drumurilor
Din anul 2020, Guvernul va aplica un alt mecanism de distribuire a banilor pentru administrația publică locală, inclusiv fondurile pentru drumuri, a anunțat premierul Maia Sandu în ședința Cabinetului din 26 septembrie.
Se va ține cont de starea drumurilor, de numărul locuitorilor, dar nu de „culoarea politică”, a spus prim-ministrul.
Totodată, primarul și comunitatea vor decide ce achiziții să facă, ce companii să contracteze, ce străzi anume din localitate trebuie reparate, dar nu autoritățile centrale, a adăugat Maia Sandu.
Guvernul a decis să aloce peste 322 de milioane de lei, până la sfârșitul anului 2019, pentru lucrările de de rutină de întreținere a drumurilor publice. Suma respectivă, ce urmează a fi repartizată din Fondul rutier, este cu aproape o treime (cu 114 milioane de lei) mai mare decât alocațiile prevăzute inițial.
Drumurile se deteriorează rapid din motivul că reparația și întreținerea lor a fost până acum subfinanțată, a concluzionat Cabinetul condus de Maia Sandu.
Sprijinul comunității internaționale pentru dezvoltarea rurală
Lipsa locurilor de muncă la sate îi determină pe moldoveni să migreze către Capitală și alte câteva orașe mai mari ori să plece peste hotare în căutarea unei vieți mai bune.
Un nou program destinat Republicii Moldova prevede sprijinul comunității internaționale pentru sectorul industrial, dar și pentru dezvoltarea rurală.
Este vorba despre Programul de țară UNIDO pentru Dezvoltare Inclusivă și Durabilă în Republica Moldova pentru anii 2019-2023, lansat la Chișinău pe data de 14 mai.
Programul, consultat cu autorităţile moldoveneşti de resort, dar și cu reprezentanți ai sectorului privat, prevede că Republica Moldova va primi sprijin pentru creșterea industrială și dezvoltarea antreprenoriatului, „pentru a se integra deplin pe piețele Uniunii Europene și în lanțurile de valori globale”.
Se va pune accent pe dezvoltarea capacităților de export, dezvoltarea turismului, sporirea eficienței energetice aferente proceselor industriale, dezvoltarea rurală, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, competitivitatea și inovarea, crearea locurilor de muncă și atragerea investițiilor.
Viorel Gîrbu a declarat pentru Sputnik Moldova că sprijinul anunțat de comunitatea internațională în cadrul acestui proiect este tardiv, dar foarte necesar.
Potrivit lui Viorel Gîrbu, există o posibilitate de creștere economică în mediul rural, dar aceasta „nu se poate realiza pe cont propriu”, fiind necesară, mai întâi, dezvoltarea infrastructurii.
„Este nevoie de infrastructură rutieră, gaze naturale, curent electric, iluminatul public ș.a.m.d. Condițiile trebuie să fie la un nivel mai înalt. Localitățile rurale care încearcă să dezvolte turismul rural trebuie să aibă deja o economie bine stabilită, o economie bine dezvoltată, care să ofere nu doar servicii, dar și produse alimentare, anumite activități de divertisment. Cred că în Republica Moldova aceste condiții încă nu sunt întrunite. Din acest motiv este bine să încercăm orice posibilitate, dar așteptările mele privind creșterea ca urmare a turismului rural sunt destul de limitate”, a comentat Viorel Gîrbu.
„Spre regret, situația în regiunile Republicii Moldova este una foarte complicată, potențialul de creștere al localităților din mediul rural este unul foarte limitat și noi, din păcate, nu avem resurse să dezvoltăm acest potențial. Din acest motiv, trebuie să fim atenți și să vedem modul în care se utilizează puținele resurse disponibile”, a adăugat Viorel Gîrbu.
