CHIȘINĂU, 17 oct – Sputnik. Fracțiunea Partidului Democrat a părăsit astăzi sala de ședințe a Parlamentului în semn de protest față de activitatea Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare. Astăzi, președintele comisiei, Alexandu Slusari, prezintă în Parlament Raportul cu rezultatele anchetei.
Înainte de a da citirii acestui raport, care se întinde pe 55 de pagini, democratul Andrian Candu a anunțat că fracțiunea părăsește sala de ședințe deoarece ”comisia este lipsită de credibilitate”. Deputații PDM au criticat comisia pentru că nu a acceptat în activitatea sa și opoziția. Potrivit PDM, ”comisia pe perioada anchetei a făcut doar justiție publică”.
În timp ce democrații părăseau sala de ședințe a Parlamentului, deputații din coaliția majoritară scandau ”Hoții”.
Informații din Raportul comisiei de anchetă
Potrivit Raportului prezentat de Slusari, comisia nu a identificat niciun argument pentru a justifica faptul că BNM nu a intervenit la timp, în anii 2011-2012, cu măsuri mai dure în activitatea BEM în vederea soluționării problemelor depistate, ”deși BNM a anunțat că a constatat prima neregulile în august-septembrie 2011 și, respectiv, necesitatea recalificării mai multor credite acordate de BEM în categoria neperformantă, ceea ce de altfel a contribuit la creșterea vertiginoasă a ponderii creditelor respective”.
Comisia consideră că BNM a avut un rol special și important în crearea unei panici artificiale în jurul BEM, în contextul evenimentelor ulterioare din anii 2013-2014.
Comisia mai recomandă în acest raport Guvernului și BNM să examineze, în termen de 60 de zile, oportunitatea desecretizării și publicării tuturor materialelor legate de devalizarea sistemului bancar, în măsura în care această desecretizare nu va prejudicia mersul anchetei. De asemenea, Guvernul și BNM urmează să inițieze semnarea acordurilor cu toate țările-zonele offshore privind schimbul informațiilor fiscale. Totodată, acestea vor examina oportunitatea revizuirii Legii privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat din 17 noiembrie 2014 și din 1 aprilie 2015.
Comisia de anchetă mai propune Ministerului Finanțelor ca în termen de 90 de zile să organizeze un audit privind legalitatea, inclusiv modalitatea, repartizării mijloacelor financiare, alocate în calitate de credite de urgență de către BNM pentru BEM, Unibank și Banca Socială, în perioada 2014-2015.
Comisia de anchetă va solicita Procuraturii Generale să examineze cauzele stagnării admise de către Procuratura Anticorupție, în perioada 2014-2015, a procedurilor de investigare a procesului devalizării sistemului bancar. De asemenea, membrii comisiei mai recomandă Procuraturii să intensifice colaborarea cu serviciile speciale ale altor țări în vederea investigării fraudei bancare și recuperarea mijloacelor sustrase, în special cu FBI.
Procuratura Generală va trebui să prezinte, în termen de 30 de zile, un raport în Parlament privind devalizarea sistemului bancar.
Consecințele devalizării sistemului bancar
Potrivit concluziilor Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare, din sistemul bancar al Republicii Moldova au fost sustrase sume extrem de mari în raport cu PIB-ul.
”Evaluarea agenției Kroll constată o sumă în valoare cuprinsă între 900 de milioane și un miliard de dolari. Însă, ținând cont de informația oferită de BNM și Procuratură, comisia suspectează că suma prejudiciului poate fi mult mai mare”, se menționează în Raportul comisei ce urmează să fie prezentat în Parlament.
Garanțiile de stat emise în valoare de 13,5 miliarde de lei au fost transformate în datorie internă și achitarea acestora în sumă aproape dublă este pusă pe seama contribuabililor din Republica Moldova.
”Este necesară o clarificare mai amplă, de ce creditele de urgență către cele trei bănci devalizate au fost acordate la dobânda de 0,1% anual, pe când valorile mobiliare în vederea achitării datoriei pe aceste garanții au fost emise la rata efectivă anuală de 5 procente”, constată comisia de anchetă.
În perioada 1 noiembrie 2014-18 februarie 2015, moneda națională s-a depreciat cu 42,2%, astfel intervenind o criză valutară. În urma retragerii din țară a unor capitaluri exorbitante din sistemul bancar și a convertirii acestora în valute, a avut loc creșterea bruscă a cererii de cumpărare a valutei.
”Prin urmare, agitația creată artificial pe piața valutară a condus la devalizarea economiilor și la deprecierea accelerată a monedei naționale”, susțin membrii comisiei.
Ancheta parlamentară a mai statuat că, în urma deprecierii semnificative a monedei naționale, BNM a majorat rata refinanțării de la 3,5% până la 19,5%, precum și norma rezervelor obligatorii pentru băncile comerciale la resurse atrase de la 13,5 la 42,5%.
”Drept rezultat, a fost lovită puternic dezvoltarea economică a Republicii Moldova sub aspectul accesării finanțelor de către mediul de afaceri”, se menționează în raportul comisiei de anchetă.
