CHIȘINĂU, 14 iul – Sputnik, Silvia Zavadovschi. Peste 160 de milioane de oameni din întreaga lume sunt diagnosticați, anual, cu boli profesionale, dezvoltate în urma activității pe care o practică la locul de muncă, arată datele unui raport al Organizației Internaționale a Muncii.
Deși în Moldova se practică aceleași meserii ca în majoritatea statelor, dacă e să ne uităm pe cifrele oficiale, observăm că angajații din țara noastră sunt „sănătoși tun”. Nimeni nu se îmbolnăvește la locul de muncă, iar angajatorii fac totul pentru ca sănătatea celor pe care i-au angajat să nu fie pusă în pericol.
„În ultimii șapte ani, în Moldova au fost înregistrate doar 26 de cazuri cu 28 de afectați. În anul 2012 au fost înregistrate 13 persoane, în 2013 - 6 persoane, în perioada anilor 2014-2016 nu a fost înregistrat niciun caz de dezvoltare a vreunei boli profesionale, în 2015 avem 2 persoane, în 2017 – 3 persoane, iar 2018 – 4 afectați”, a declarat pentru Radio Sputnik Moldova șeful Inspectoratul Muncii al Sindicatelor, Elena Carchilan.
Ei bine, asta arată statisticile. Situația nu este însă la fel de roz și în realitate.
Care sunt bolile profesionale și cum sunt ținute la distanță de către moldoveni
Bolile profesionale sunt afecţiuni care se produc din cauza practicării unei meserii sau profesii și sunt cauzate de factori nocivi fizici, fizico-chimici, chimic-biologici sau psihosociali caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor aparate și sisteme ale organismului în timpul procesului de muncă.
Potrivit şefei Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, Elena Carchilan, și în țara noastră numărul persoanelor care dezvoltă diferite boli profesionale este mare, doar că mulți angajați nu conștientizează acel lucru, iar cei care o fac, o fac cu întârziere.
„Nu putem spune că salariații din Moldova sunt mai sănătoși decât în alte țări, unde se înregistrează un număr impunător de persoane care dezvoltă diferite poli profesionale. La noi, procedura de confirmare a bolilor profesionale este foarte coplicată și anevoioasă. De obicei, persoanele se opresc la mijloc de drum din cauza că procesul este foarte anevoios”, spune Elena Carchilan.
Patologiile aparatului locomotor, precum și cele ale aparatului respirator sunt cele mai frecvente afecțiuni dezvoltate de moldoveni la locul de muncă, spune şefa Centrului Republican de Boli Profesionale, Rodica Țabur.
„Cele mai răspândite boli profesionale sunt patologiile aparatului locomotor, cauzate în urma suprasolicitării acestuia. De obicei, angajații care dezvoltă aceste patologii au o muncă de birou sau o muncă ce necesită șederea în picioare. Deși mulți angajați care au o muncă de birou nu acordă atenție la factorii negativi, acest gen de muncă este foarte nociv dacă nu sunt respectate macar regulile elimentare”, spune Rodica Țabur.
Astfel, poziţia incorectă pe scaun şi lipsa pauzelor scurte şi dese dăunează coloanei vertebrale.
„Angajaţii care lucrează mult în faţa calculatorului sunt mai predispuși să sufere de dureri de spate insuportabile, dureri de cap și ochi”, spun specialiștii.
Periculoase sunt și meseriile din agricultură.
„Mulți angajați din Moldova dezvoltă și diferite afecțiuni ale aparatului respirator. Aici vorbim despre astm bronșic, cât și bronhopneumopatii diverse. De exemplu, lucrătorii din avicultură – ei au contactul cu diferite substanțe toxice, care sunt folosite în domeniu. La fel, sunt mereu în contact cu praful, cu mucegaiul. Toate acestea ajung în organism prin intermediul respirației”, adaugă Rodica Țabur.
Totuși, de ce în Moldova avem atât de puțini angajați care au dezvoltat boli profesionale.
„Ca să înțelegeți cum stau lucrurile, noi abia în 2016 am adoptat un act normativ referitor la supravegherea sănătății persoanelor expuse să se îmbolnăvească la locul de muncă”, spune Iurie Crăciuneac, expert în securitatea muncii.
Este vorba de „Hotărârea Nr. 1025 din 07.09.2016 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind supravegherea sănătăţii persoanelor expuse factorilor profesionali de risc”, potrivit căreia toţi angajații trebuie să fie monitorizaţi din punct de vedere medical.
„Acest regulament obligă angajatorul să supravegheze sănătatea angajatului. Asta înseamnă că la angajare, angajatului i se deschide un dosar medical, iar acolo, în urma evaluării se specifică care este starea lui de sănătate. Pe parcursul activității, sănătatea angajatului este monitorizată ca ulterior să poată fi evitate cazurile de îmbolnăvire profesională”, spune Iurie Crăciuneac, expert în securitatea muncii.
Hotărârea nu prevede însă cum angajații să fie monitorizați, dar nici ce sancţiuni riscă angajatorii care vor ascunde cazurile de îmbolnăvire la locul de muncă.
„Legislatia prevede că valoarea riscurilor profesionale se efectuează printr-o metodă însușită de angajator. Asta înseamnă că fiecare angajator inventează o metodă convenabilă lui. Respectiv, când vine inspectorul de securitate în muncă să verifice dacă condițiile de muncă nu sunt periculoase pentru angajat, se prezintă această evaluare, care este subiectivă”, spune Iurie Crăciuneanu.
Respectiv, angajatorul este obligat să supravegheze sănătatea angajatului doar pe hârtie. Și problemele nu se opresc aici. Moldova nu are medici specializați în patologii profesionale, așa cum se întâmplă în alte țări.
„Problema noastră este că nu avem medici specializați în patologii profesionale, așa cum se întâmplă în întreaga lume. La noi, aptitudinea o stabilește un medic internist. Medic care nu cunoaște domeniul atât de aprofundat”, spune Iurie Crăciuneanu.
Și asta nu e tot. În țara noastră nu sunt nici inspectori care ar verifica condițiile de muncă ale angajaților.
„Noi nu avem nici inspector de securitate și sănătate în muncă”, adaugă Iurie Crăciuneanu.
Acum este clar de ce în ultimii șapte ani, în țara noastră avem înregistrate doar 28 de persoane care au dezvoltat boli profesionale.
De precizat este că în Moldova nu există niciun studiu cu privire la numărul angajaţilor care muncesc în condiţii nocive, iar numărul muncitorilor care îşi fac la timp testul medical este în scădere permanentă.
