CHIȘINĂU, 13 iul – Sputnik, Maria Dimineț. Insist în continuare pe ideea că sistemul de sănătate din țară este subfinanțat, în condițiile în care medicina modernă este ”o cucoană pretențioasă”, vorba medicilor. Cu toate acestea, sunt de acord cu politicienii care afirmă că o parte din banii publici alocați medicinii nu sunt folosiți conform destinației. Însă nu cred în bunele lor intenții de a opri schemele de spălare a banilor în sănătate. Mai degrabă, scopul este de a le prelua și a profita de beneficiile acestora. Evoluția evenimentelor din domeniu, de la independență până în prezent, confirmă ipoteza respectivă.
De ce cred acest lucru? Pentru că situația în medicina din țara noastră nu s-a schimbat semnificativ, față de acum un deceniu, la capitolul salarizare și corupție. Salariul net nu asigură lucrătorilor medicali un trai decent, iar în instituțiile medicale se ia și se dă mită ”ca în codrul verde”, la fel ca pe vremuri. Dacă este să analizăm promisiunile din campaniile electorale, din ultimii ani, vedem că toate partidele politice au promis lefuri europene pentru lucrătorii medicali și îmbunătățirea condițiilor de tratament. În realitate, constatăm o creștere nesemnificativă a acestora, în raport cu majorarea excesivă și constantă a prețurilor pentru produsele agroalimentare și industriale și pentru serviciile de întreținere. Și nu e nevoie să fii expert economic ca să constați acest fapt.
A intrat în vigoare legea care poate bate tare la buzunar pacientul>>>
Condițiile de tratament în multe instituții medicale, într-adevăr, s-au schimbat, datorită suportului organizațiilor internaționale, care au investit milioane de euro în sistemul nostru de sănătate. Evident, au existat și contribuții din bugetul fondurilor de asigurări medicale și bugetele consiliilor municipale și locale, dar niciodată suficiente. Mai simplu spus: cele mai semnificative îmbunătățiri din domeniul sănătății le datorăm partenerilor externi și lucrătorilor medicali care s-au dedicat meseriei.
Banii din exterior însă nu pot fi direcționați pentru majorarea salariilor, aceste surse trebuie găsite în interiorul țării. Și nicio guvernare nu le-a identificat, până în prezent. De aceea nu cred că actuala putere executivă are voința să-și asume această misiune. De ce am această convingere? Pentru că nu are soluții reale pentru problemele din sistemul de sănătate.
Planul de acțiuni al Guvernului pentru 2019, în domeniul sănătății, aproape că nu se deosebește de cel implementat de fosta guvernare, în perioada 2016-2018. Prioritățile sunt aceleași, doar că reformulate, ca elementul ”copy-paste” să nu iasă în evidență. Totuși, există două chestiuni noi care mi-au atras atenția: eliminarea schemelor de furt al banului public și eficientizarea bugetului sănătății, inclusiv cel gestionat de Compania Națională de Asigurări în Medicină. Foarte frumos sună! Doar că nimeni nu explică cum va fi realizat acest lucru. Aproape toate acțiunile incluse în plan necesită surse financiare suplimentare: majorarea salariilor, motivarea lucrătorilor medicali să activeze în zonele rurale, majorarea accesului populației la medicamente esențiale, modernizarea serviciilor spitalicești, dezvoltarea serviciilor comunitare, geriatrice și paliative. Întrebarea mea este de unde vom lua acești bani?
Polița medicală sau pușcăria. Ce aleg moldovenii>>>
Toate aceste sarcini sunt foarte complicate. Să luăm, de exemplu: dezvoltarea serviciilor geriatrice, o chestiune importantă pentru Republica Moldova. Pentru cei care nu cunosc explic că geriatria este specialitatea medicală responsabilă de îngrijirea și tratamentul bătrânilor bolnavi. În prezent, aceste servicii sunt acordate în preponderent în Spitalul Municipal nr. 4 din Chișinău, și câteva spitale din raioanele țării. Așa cum bătrâni sunt mulți și suferă de boli netratate încă din tinerețe, o asemenea secție trebuie deschisă în fiecare spital raional. Și nu e suficient doar să-l izolezi pe bătrân într-o instituție medicală, cum se întâmplă în prezent.
Sunt necesare surse financiare suplimentare pentru a dota secțiile de geriatrie corespunzător, pentru a angaja specialiști pregătiți să acorde asistența medicală specifică acestei categorii de pacienți. De unde spitalul raional va lua bani pentru dezvoltarea serviciului de geriatrie, dacă nu va avea un buget mai mare? Dar bugetul mai mare cum îl facem, dacă sursele suplimentare lipsesc atât în bugetele Consiliilor raionale, cât și în fondurile de asigurări medicale? Nu e atât de simplu cum pare la prima vedere. Respectiv, înainte de a promite oamenilor îmbunătățiri, trebuie de estimat cheltuielile și de identificat banii. Concluzia este simplă: dacă o guvernare nu propune soluții financiare pentru problemele din sistemul de sănătate, atunci sănătatea populației nu reprezintă o prioritate pentru ea. În consecință, instituțiile medicale nu vor putea satisface în totalitate necesitățile pacientului, lucrătorii medicali vor cere sau vor lua mită sau vor pleca din sistem și din țară.
Medicina în Moldova. Pentru a intra într-un spital de stat plătim o taxă de intrare>>>
Apropo de mită, hărțuirea lucrătorilor medicali de către Centrul Național Anticorupție nu va combate fenomenul. Corupția în sănătate va exista atâta timp cât angajații din sistemul sănătății nu vor fi remunerați proporțional responsabilităților și volumului de muncă. Este excelent că avem o categorie de lucrători medicali care își fac cinstit meseria, însă să nu uităm că moralitatea este o calitate împărtășită de puțini oameni. Cred că e timpul să renunțăm la declarații siropoase de genul ”medicul e obligat”, ”medicul trebuie să fie corect”, ”medicul a dat jurământul” pentru că medicul este om. Și pentru că este om are și el nevoia să mănânce, să-și îngrijească copiii, să-și cumpere o locuință și alte lucruri materiale indispensabile cum ar fi îmbrăcăminte și încălțăminte, iar toate astea costă mai mult decât le permite salariul.
Când după o activitate de 24 de ore un lucrător medical revine acasă distrus moral și fizic și își aduce aminte că nu poate oferi copiilor săi o viață decentă, jurământul lui Hippocrate nu mai are nicio relevanță. Orice efect are o cauză și în cazul corupției din sănătate aceasta este remunerarea neadecvată. E timpul ca aleșii poporului să vorbească deschis despre aceasta, dar să nu le ceară lucrătorilor medicali să fie perfecți. Să fie clar: nu justific corupția în sănătate, explic doar ceea ce evită să recunoască politicienii - atâta timp cât nu se va investi suficient în sănătate și nu vor fi majorate semnificativ lefurile - pacienții vor plăti suplimentar pentru serviciile medicale - fie de bunăvoie, fie impuși de circumstanțe. ”Modernizarea managementului și guvernanței instituțiilor medicale din țară”, soluția propusă de actualul Guvern pentru contracararea plăților neformale în sănătate, ar putea ajuta managerii să organizeze mai eficient procesul de acordare a asisteneței medicale și să facă mici economii. Măsura însă nu va contribui la eradicarea corupției din sănătate.
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.
