CHIȘINĂU, 5 iul – Sputnik, Eleonora Lisnic. Din 1 iulie 2019, bărbații se pensionează la împlinirea vârstei de 63 de ani, iar femeile la 58 de ani și 6 luni.
Astfel, pentru bărbați a fost atins pragul de pensionare vizat de legea pusă în aplicare din iulie 2017. Femeile se vor pensiona la 63 de ani abia în anul 2028, iar până atunci vârsta de pensionare în cazul lor va fi majorată treptat, cu câte 6 luni pe an.
Până la 1 iulie 2017, bărbații se pensionau pentru limită de vârstă la 62 de ani, iar femeile – la 57 de ani.
În primul deceniu de la formarea statului Republica Moldova, vârsta standard de pensionare era cea din fosta Uniune Sovietică – 55 de ani pentru femei și 60 de ani pentru bărbați.
Scopul reformei recomandate de FMI
Majorarea vârstei de pensionare le-a fost recomandată guvernărilor anterioare de Fondul Monetar Internațional (FMI), la fel ca în cazul altor țări ale lumii în care natalitatea a fost în scădere continuă.
Scopul acestei reforme a fost reducerea numărului de pensionari. Specialiștii afirmă că situația optimă este atunci când unui pensionar îi revin patru contribuabili. Potrivit statisticilor, în Republica Moldova, un singur angajat întreține doi pensionari (1 contribuabil :1,8 pensionari), iar durata medie a vieții a crescut constant din anul 2000 încoace.
În 2017, cel mai recent an reflectat în informația statistică, speranța de viață a fost de 73,2 ani în Republica Moldova: 77 de ani pentru femei şi 69,4 ani pentru bărbați. Dar bărbații și femeile de la sat trăiesc cu 4 ani mai puțin, conform mediei statistice.
Socialiștii doresc revenirea la vechiul prag de pensionare
Deputații socialiști Grigore Novac și Vladimir Odnostalco au declarat pentru Sputnik că formațiunea lor va elabora un proiect de lege cu privire la revenirea la vechiul prag de pensionare.
Vladimir Odnostalco a relevat că, în decembrie 2016, Parlamentul a adoptat în grabă și parcă pe furiș proiectul de lege referitor la majorarea vârstei de pensionare – după ora 21:00.
Întrebat cum va reuși statul să plătească pensiile, în situația în care numărul contribuabililor la Buget nu are cum să crească, Vladimir Odnostalco a răspuns că trebuie dezvoltată economia, astfel încât angajații să primească salarii mai mari și, respectiv, să achite impozite într-un volum mai mare.
Către 60 de ani, moldovenii se declară obosiți și bolnavi
Reprezentanții Partidului Socialiștilor apreciază că vechile guvernări au acceptat condițiile FMI fără a ține cont de realitatea cruntă: majoritatea moldovenilor nu rezistă să lucreze până la 63 de ani pentru că, elementar, nu mai pot din cauza stării de sănătate precare.
Există și date oficiale ce confirmă indirect acest lucru: către sfârșitul anului 2017, Biroul Național de Statistică (BNS) anunța că doar 35% dintre oamenii de vârstă pre-pensionară erau deciși să lucreze după vârsta de pensionare, majoritatea covârșitoare (97%) a lor menționând că o va face din motive financiare.
O cincime (20%) dintre oamenii de vârstă pre-pensionară era hotărâtă să-și încheie activitatea profesională din cauza oboselii (41%) și a problemelor de sănătate (39%), iar 44% nu erau deciși cum anume vor proceda.
Moldovenii au probleme de sănătate în a doua parte a vieții din cauza asistenței medicale defectuoase, inclusiv din motivul că nu au banii necesari pentru medicamente și profilaxie, ca urmare a condițiilor de trai și de muncă dificile, a menționat Vladimir Odnostalco. La motivele deja menționate s-ar mai adăuga deprinderile de viață și alimentare incorecte, predispozițiile genetice al căror risc nu a fost înlăturat la timp sau nu a fost posibil acest lucru.
Peste 2.000 de pensionari mor în fiecare lună
„Când oamenii vor fi mai sănătoși, atunci vom majora vârsta de pensionare”, a mai declarat pentru Sputnik Vladimir Odnostalco, care este vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru protecţie socială, sănătate şi familie.
În fiecare lună, în Republica Moldova decedează între 2.000 și 2.500 de pensionari, a menționat Vladimir Odnostalco.
Precizăm că, la sfârșitul anului 2017, în Republica Moldova erau peste 711 mii de beneficiari de pensii. Cea mai mare parte, aproape 533 de mii de persoane, beneficiau de pensie pentru limita de vârstă, care, în medie, constituia 1.457 de lei.
Alte 128,5 mii de persoane primeau pensie de dizabilitate, al cărei cuantum, în medie, era de 1.149 de lei. În 2019, pensia minimă pentru limita de vârstă este de aproximativ 1.100 lei.
Majorarea vârstei de pensionare a însemnat mari economii pentru Buget
Ce a obținut Guvernul Filip prin majorarea pragului de pensionare? „Economii colosale”, a răspuns Vladimir Odnostalco.
„Dacă anterior ieșeau la pensie anual 45-47 de mii de persoane, în 2018 au atins vârsta de pensionare doar aproape 30 de mii de persoane”, a subliniat deputatul.
Fosta guvernare anunța că reducerea numărului de pensionari va permite majorarea pensiilor, însă Vladimir Odnostalco a subliniat că și la acest capitol modificările nu au fost echitabile.
„Aproximativ 62 de mii de pensionari s-au ales cu un adaos de doar 10 lei la pensie, în timp ce în cazul altora pensia practic s-a dublat - de exemplu, de la 7,5 mii de lei a crescut până la 14 mii de lei”, a constatat parlamentarul.
Noi inițiative ale socialiștilor cu privire la pensii
Un grup de parlamentari socialiști a înregistrat în Parlament în luna iunie un proiect de lege cu modificări și completări privind sistemul public de pensii, în „scopul asigurării echității, egalității de șanse și asigurării unui trai mai bun”.
Socialiștii propun ca pensiile să fie majorate prin indexarea de două ori pe an cu câte 15% - la 1 aprilie și la 1 octombrie.
De asemenea, autorii inițiativei legislative propun instituirea unei „pensii personale”, care să reprezinte un adaos de 15% la pensia de bază pentru pensionarii cu un stagiu de muncă de cel puțin 45 de ani.
O altă propunere vizează garantarea de către stat a achitării pensiei în primii cinci ani de după pensionare chiar și după decesul persoanei: dacă asiguratul decedează după doi ani de la ieșirea la pensie, atunci soțul ori soția să primească încă trei ani pensia acestuia.
Sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova se bazează pe principiile obligativităţii și solidarităţii între generații.
Sistemul de pensii private facultative este nefuncțional încă, legislația în domeniu având nevoie de ajustări care să țină cont de toate riscurile posibile. Trei fonduri nestatale de pensii au fost create până acum, potrivit site-ului Comisiei Naționale a Pieței Financiare.
