Combaterea antisemitismului: Mesajul autorităților din Moldova către partenerii externi

Republica Moldova este al nouălea stat care adoptă definiția de lucru a antisemitismului, adoptată de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA) în cadrul reuniunii plenare din 26 mai 2016, de la București.

CHIȘINĂU, 18 ian - Sputnik. Cabinetul de Miniștri a aprobat o hotărâre privind condamnarea antisemitismului și promovarea toleranței. Potrivit ministrului Justiției, Victoria Iftodi, prin această hotărâre se propune aprobarea definiției de lucru a antisemitismului, adoptată în cadrul alianței internaționale pentru memoria Holocaustului de la București, în perioada 23-26 mai 2016.

”Prezenta hotărâre de guvern reprezintă o manifestare publică suplimentară a intenției Republicii Moldova de a sprijini eforturile și de ași onora obligațiile ce-i revin în calitate de membru sau cu statut observator în diverse organizații internaționale a căror misiune este protecția drepturilor omului și combaterea oricăror forme de discriminare”, a declarat Iftodi în cadrul ședinței de vineri a Guvernului.

Definiția de lucru a antisemitismului

Definiția de lucru a antisemitismului aprobată de Guvern este următoarea: ”Antisemitismul reprezintă o anume percepție referitoare la evrei, care poate fi exprimată ca fiind ură împotriva evreilor. Manifestările verbale și fizice de antisemitism sunt îndreptate împotriva evreilor și ne-evreilor și/sau proprietăților acestora, împotriva instituțiilor comunităților evreiești și locațiilor lor religioase”.

Potrivit notei informative, definiția nominalizată nu este obligatorie din punct de vedere juridic pentru autoritățile statelor care o adoptă.

Principalele prevederi ale proiectului

Definiția este suplimentată de o listă exemplificată de atitudini și fapte care pot fi percepute ca manifestări de antisemitism, cu scopul abordării complexe a problemei antisemitismului:

1. Instigarea, participarea sau justificarea uciderii sau prigonirii evreilor în numele unei ideologii radicale ori al unei viziuni sau religii extremiste;

Aducerea unor acuzații dezumanizante, ce demonizează evreii, în mod stereotip, și le atribuie puteri deosebite, atunci când acționează în colectiv, precum, în special, dar nu exclusiv, mitul referitor la o conspirație mondială a evreilor sau al evreilor ce controlează media, economia, guvernul sau alte instituții importante ale societății;

Acuzarea comunității evreiești de a fi responsabili de fapte reale sau imaginare comise de un singur evreu sau de un grup de evrei ori de fapte comise de ne-evrei;

Negarea evenimentului, sferei sau a mecanismelor (de exemplu, camere de cazare) sau a intenției genocidului comis împotriva evreilor în Germania, în timpul regimului național-socialist, dar și a susținătorilor și complicilor acestui regim, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (Holocaustul);

Acuzarea evreilor, în mod colectiv, sau a Israelului ca stat, de a fi inventat sau exagerat Holocaustul;

Acuzarea cetățenilor de origine evreiască că sunt mai loiali statului Israel sau așa-ziselor priorități mondiale ale evreilor decât intereselor propriilor lor națiuni;

Negarea dreptului la autodeterminare al evreilor (de exemplu, prin susținerea faptului că statul Israel este o construcție rasistă);

Aplicarea de duble standarde, prin impunerea asupra comunității evreiești a unei atitudini ce nu este așteptată sau solicitată din partea oricărei alte națiuni democratice;

Utilizarea de simboluri sau imagini asociate cu antisemitismul clasic pentru a caracteriza statul Israel sau cetățenii acestuia (de exemplu, acuzații că evreii l-ar fi ucis pe Isus sau acuzarea acestora de comiterea de ucideri rituale);

Compararea politicii contemporane a statului Israel cu cea a naziștilor;

Impunerea unei responsabilități colective a evreilor pentru acțiunile statului Israel.

În prezent, această definiție a fost aprobată de 8 state. Este vorba de Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Israel, Austria, România, Germania, Bulgaria, Lituania, fosta Republică Iugoslavă Macedonia.

La 1 iunie 2017, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a aprobat această definiție și a chemat statele membre ale UE să adopte și să aplice definiția de lucru a anitisemitismului folosită de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA).

Autorii precizează că această recomandare nu are implicări legale imediate, însă se atenționează toate autoritățile publice de a lua în considerație definiția respectivă în activitatea sa, în special să fie utilizată cu ocazia formării profesionale a funcționarilor publici din educație, cultură, organele de drept, precum și la sensibilizarea sistemului judiciar în domeniul vizat.

Parlamentul Republicii Moldova a condamnat Holocaustul în iulie 2014, adoptând o declarație politică de acceptare a Raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului, prezidată de Elie Wiesel. Declarația politică mai condamnă orice tentative de ignorare și negare a Holocaustului.

Relațiile Moldo-israeliene

Recent, președintele Igor Dodon au întreprins o vizită de lucru în Israel unde a discutat cu omologul său Reuven Rivlin, dezvoltarea relațiilor bilaterale.

În contextul cooperării și securității regionale, șeful statului a constatat existența unei poziții comune în privința condamnării terorismului internațional și a antisemitismului.