CHIȘINĂU, 13 iul — Sputnik. Un grup de deputați a elaborat un proiect de lege menit să reglementeze domeniul serviciilor funerare și activitatea cimitirelor din țară. Proiectul a fost supus dezbaterilor publice organizate joi de Comisia Administrație Publică din cadrul Parlamentului.
Un subiect care a stârnit controverse a fost cel cu privire la deschiderea unui crematoriu la Chișinău, chiar dacă în proiectul de lege nu se face referire la construcția acestuia.
Secretarul Mitropoliei Moldovei, preotul Vadim Cheibaș, a atenționat deputații moldoveni că incinerarea este o practică neortodoxă, iar cimitirul este un loc în care cei răposați sunt înmormântați având speranța învierii ulterioare.
”Cimitirul este parte componentă a cultului religios. Noi nu vorbim astăzi doar de cele 11 cimitire din municipiul Chișinău, ci de toate cimitire. Potrivit Tradiției, cimitir înseamnă dormitor. Este locul în care pleacă cei răposați întru nădejdea învierii. În privința insistenței creării unui crematoriului, Biserica Ortodoxă afirmă că arderea, sau cremarea trupurilor este contrar învățăturii ortodoxe, și aici să nu uităm de rezultatele recensământului din 2014, potrivită căruia 98 la sută se declară creștini ortodocși și de acest lucru trebuie să ținem cont”, a declarat preotul Vadim Cheibaș.
Cheibaș a mai precizat pentru cei prezenți la dezbatere că, potrivit învățăturii Bisericii, trupurile sunt o materie spiritualizată. Totodată el a subliniat că legile nu trebuie să contribuie la desacralizarea țării, iar specificul țării este în promovarea spiritualității, care este coloana vertebrală a națiunii noastre.
Deputatul Angel Agache, unul dintre autorii proiectului, a declarat pentru un post privat de televiziune că Legile din statele europene includ și reglementări privind activitatea crematoriilor, însă acest aspect a fost evitat pentru că este unul prea sensibil pentru țara noastră.
Conform proiectului, reglementările se vor aplica cultelor, bisericilor şi comunităţilor religioase, autorităţilor administraţiei publice locale, operatorilor economici, fundaţiilor şi asociaţiilor, care deţin în proprietate, în administrare sau în întreţinere cimitire.
Legea va reglementa modul înfiinţării, extinderii, închiderii, lichidării şi administrării cimitirelor, precum şi modul rezervării locurilor pentru înmormântarea şi reînmormântarea decedaţilor, executării lucrărilor în cimitire, drepturile şi obligaţiile în activităţile funerare.
Totodată, publicitatea serviciilor funerare urmează a fi interzisă pe teritoriul cimitirelor, iar înființarea acestora se va realiza conform certificatului de urbanism și avizului sanitar, cu respectarea distanței minime de 100 m față de zonele locuibile.
O altă reglementare presupune ca locurile de înhumare să fie concesionate solicitanților în temeiul unui contract, care ar conferi dreptul de folosință a terenului. Mormintele părăsite sau neîngrijite, cu o vechime mai mare de 30 de ani de la înhumare, vor putea fi redistribuite altor solicitanți. Pentru fiecare înhumare se va repartiza un lot de pământ cu suprafaţa de 3,8 m2. Locurile de înhumare din cimitire vor putea fi rezervate pe termen nelimitat. Osemintele vor putea fi deshumate în orice perioadă a anului, fără avizul autorităţilor de sănătate publică, după 7 ani de la deces.
Serviciile funerare, conform proiectului, presupun primirea comenzii pentru înhumare, transportarea defunctului, pregătirea pentru înhumare, îngrijirile mortuare, livrarea obiectelor necesare pentru funeralii, depunerea defunctului în capelă, aşezarea pe catafalc şi organizarea ceremoniei de ultim rămas bun, transportarea manuală a defunctului, săparea gropii, confecționarea crucilor și sicrielor, coborârea sicriului în mormânt, deschiderea şi închiderea mormântului, exhumarea şi reînhumarea, amenajări florale, draparea gropilor. Serviciul religios nu se consideră prestare de servicii funerare.
Potrivit autorilor, în prezent, nu există o lege ce ar reglementa activitatea cimitirelor și domeniul funerar. Doar în municipiului Chișinău sunt 11 cimitire, care se întind pe o suprafață de 185 de hectare. La audieri au participat atât reprezentanții autorităților centrale și locale, cât și ai societății civile, combinatelor funerare, cultelor religioase etc.
Proiectul urmează a fi discutat și în plenul Parlamentului.
