CHIȘINĂU, 18 mai — Sputnik, Doina Crainic. Italia se confruntă cu un fenomen accentuat al îmbătrânirii populaţiei, iar în ceea ce priveşte numărul naşterilor, se înregistrează un nivel scăzut record.
În presa italiană, se atrage atenţia asupra fenomenului şi este o temă foarte frecventă în paginile ziarelor sau presa online. Lenius.it titrează „Îmbătrânirea populației în Italia: o țară muribundă?", iar economiaepolitica.it face o analiză detaliată, precizând că îmbătrânirea populației în Italia îşi pune pecetea asupra situaţiei populației din această ţară pentru mai multe decenii de acum înainte.
Chiar din anii ‘70, demografii italieni atrăgeau atenţia cu privire la consecințele acestui fenomen asupra societății și economiei țării. Îmbătrânirea populației, determinată de un număr tot mai mic de nașteri, de creşterea duratei medii de viaţă și de efectul migraţiei (emigrația provoacă o agravare a procesului de îmbătrânire, deoarece în principal tinerii sunt cei care pleacă), determină o modificare profundă a structurii populației, existând o pondere mai mare a persoanelor în vârstă, arată economiaepolitica.it.
De asemenea, Repubblica.it publică date reflectând indicatorii demografici ai țării. În Italia, vârsta medie este de 45 de ani, imigrația este în creștere, iar emigraţia în scădere.
Numărul populației italiene rămâne mai mult sau mai puțin stabil, de peste 60 de milioane la sfârșitul anului 2017, cu un nou minim istoric în ceea ce priveşte numărul de nașteri și o creștere a balanței dintre migrație și imigrație.
ISTAT a publicat indicatorii demografici ai țării, care arată că, la 1 ianuarie 2018, se estimează că populația italiană se ridică la 60.494.000 de locuitori, cu aproape 100.000 mai puțin decât în anul precedent.
În 2017, au fost 464.000 de nașteri. Această cifră marchează noul minim istoric și reprezintă cu 2% mai puțin decât numărul de naşteri din 2016, când au fost 473 de mii de naşteri. Aceasta este a noua scădere consecutivă din 2008, când numărul de naşteri ajunsese la 577.000.
Reducerea numărului de naşteri comparativ cu anul 2016 afectează o mare parte a teritoriului, cu vârfuri de —7,0% în Lazio și —5,3% în Marche. Doar în patru regiuni se înregistrează creşteri: Molise (+ 3,8%), Basilicata (+ 3,6%), Sicilia (+ 0,6%) și Piemont (+ 0,3%).
Numărul deceselor este de 647.000, cu 31.000 mai multe decât în 2016 (+ 5,1%). În raport cu numărul de locuitori, în 2017 au murit 10,7 persoane la mia de locuitori, față de 10,1 la mia de locuitori în 2016.
Vârsta medie a populației este de peste 45 de ani: la 1 ianuarie 2018, 22,6% din populație era de 65 de ani sau peste această vârstă, 64,1%, cu vârsta între 15 și 64 de ani şi numai 13,4%, sub 15 ani.
În comparație cu situaţia de acum 10 ani, distanțele dintre clasele de vârstă cele mai reprezentative au continuat să crească. Numărul persoanelor la vârsta de pensionare a urcat cu 2,4 puncte procentuale mai mult decât în 2008, în timp ce, dimpotrivă, numărul persoanelor active sau care sunt în formare profesională a scăzut cu 1,6 și respectiv 0,7 puncte procentuale.
Imigraţia a crescut cu 337.000 (+ 12%) în timp ce emigraţia a scăzut cu 153.000 (-2,6%).
Declinul populației nu afectează toate zonele țării. Regiuni importante sub aspect demografic, precum Lombardia (+2,1 per mie), Emilia-Romagna (+0,8) și Lazio (+0,4), au înregistrat schimbări pozitive, potrivit ISTAT. Cea mai semnificativă creștere relativă este cea înregistrată în Provincia Autonomă Bolzano (+7,1).
În regiunile în care reducerea populației este un fenomen mai accentuat decât la nivel naţional, se înregistrează un declin progresiv, din Campania (-2,1 pe mia) până la Molise (-6,6).
Având în vedere că, dintre românii plecaţi la muncă în Italia, româncele care muncesc ca îngrijitoare de bătrâni reprezintă un sector foarte numeros, fenomenul social descris poate da naştere mai multor oportunităţi de angajare în Italia pentru româncele care nu reuşesc să îşi facă un rost în propria lor ţară.
Pe de altă parte, având în vedere că şi ţara noastră se confruntă cu un declin demografic alarmant, statul român ar trebui să vină cu soluţii realiste pentru a contracara acest fenomen tot mai îngrijorător şi pentru a împiedica emigraţia în masă a românilor.
