Profesorul Dr. Ilie Bădescu consideră că principalele probleme cu care se confruntă azi societatea românească și pe care le numește chiar „amenințări grave" sunt „iarna demografică", decapitalizarea genealogică a României, antigenia și criza maternității, citat de activenews.ro.
”Iarna demografică este descrisă de specialiști ca fiind expresia prăbușirii fertilității și deci a unei descreșteri amenințătoare a numărului de copii la scara unui popor. Există localități rurale în România în care acum 27 de ani o școală avea cam 30-40 de copii la o clasă și astăzi mai sunt 40 de copii în toată școala. Adică la toate cele 4 clase primare. A fost introdus astfel sistemul claselor mixte, astfel că într-o singură clasă sunt adunați copii de vârste care acoperă toate cele patru clase primare. În strânsă legătură cu acest fenomen al iernii demografice, societatea românească este confruntată cu o alarmantă decapitalizare genealogică, adică o prăbușire a numărului de familii reproducătoare, ceea ce echivalează cu o contracție a stocului genealogic al poporului respectiv (altfel spus, baza sa de reproducere demografică se comprimă spre praguri dezastruoase)”, a declarat sociologul Ilie Bădescu.
Profesorul Bădescu subliniază că în România, la nivelul ultimelor două recensăminte, numărul de familii este mai mic cu peste 500 de mii (o scădere între recensământul din 1990 și 2011). El numește acest fenomen decapitalizare genealogică a unui popor.
”Din nefericire, decapitalizarea genealogică atinge și popoarele Occidentului unde totuși fenomenul este estompat de valurile imigraționiste ale Estului deopotrivă creștin și musulman. Fenomenul este prea cunoscut și nu insist aici asupra lui. A treia problemă gravă este antigenia, adică folosirea anticoncepționalelor și uciderea pruncilor în pântece. În România, între 1958 și 2015, numărul avorturilor a atins cifra înspăimântătoare de 20 de milioane de prunci uciși în pântece. „Sângele lor strigă din pământ" către Dumnezeu (cum îi spune Domnul lui Cain, ucigașul de frate), dar, vai, mamele românce sunt surde la acest strigăt. Aceasta este a patra gravă problemă socială: „criza mamelor", cum o denumea un mare duhovnic de la Mănăstire Sitaru, vrednicul de pomenire Pr. Nicolae. Unde este Rahila din vremea cruzimii lui Irod, a aceluiași tip de carnagiu contra pruncilor nevinovați, care "strigă și plânge și refuză să se lase mângâiată fiindcă nu mai erau", cum ne relatează Scriptura. Până când mamele românce nu vor deveni precum Rahila, nu vor plânge și suspina nemângâiate precum aceea, neamul nostru nu va putea ieși de sub blestemul risipirii sale prin alte neamuri și al robiei sub stăpâniri crude și extrem de primejdioase pentru ființa de neam a poporului nostru. Din păcate, bilanțul secular al poporului român cuprinde și aceste cifre tragice care n-au cum să nu cântărească în raport cu Urimul și Tumimul unui neam, adică pe cântarul sorților lui", punctează Ilie Bădescu.
