Maria Dimineț, pentru Sputnik Moldova
Caritatea înseamnă manifestarea solidarității de către societate față de oamenii săraci sau bolnavi. Sărăcia sau boala reprezintă, în cele din urmă, o consecință a inechității sociale. Ca urmare, o societate nu trebuie să fie indiferentă față de necesitățile persoanelor vulnerabile.
În Republica Moldova sunt mulți oameni solidari și generoși, și asta este îmbucurător. Și avem, în același timp, organizații de caritate care interpretează eronat activitatea de caritate. Tot mai frecvent, organizațiile de caritate îndeamnă cetățenii din țară și de peste hotare să doneze bani pentru a salva vieți. De obicei, este vorba despre pacienți cu maladii oncologice sau cardiologice congenitale grave, în preponderent minori. De menționat, autoritățile din sănătate nu dețin informații cu privire la copiii tratați în străinătate prin intermediul organizațiilor de caritate, ceea ce nu este normal. Nu se cunoaște cine sunt medicii străini care îi operează şi cât de calificați sunt. De asemenea, nimeni nu monitorizează starea de sănătate a acestor pacienți după intervenții, aşa cum se întâmplă în cazul bolnavilor tratați în instituțiile medicale internaționale cu suportul Ministerului Sănătății sau a spitalelor din țara noastră, care cooperează cu doctori sau clinici de peste hotare.
La începutul anului 2017, Ministerul Sănătății a constatat că mai mulți copii bolnavi, pentru care organizațiile de caritate adunau fonduri, puteau fi tratați gratuit în țară. În același timp, unii dintre pacienți aveau boli incompatibile cu viața. Din păcate, medicina nu poate oferi soluții pentru toate maladiile existente. Ca urmare, medicii nu pot face minuni, inclusiv cei din afara țării. Însă unele organizații de caritate inoculează moldovenilor ideea că în state cum ar fi Israel, Germania sau Turcia orice maladie poate fi tratată, ceea ce este fals.
Organizațiile de caritate demarează colectarea fondurilor, fără a verifica dacă tratamentul ce se impune este posibil de efectuat în țară. În același timp, nu evaluează șansele de supraviețuire a bolnavilor, care urmează să beneficieze de intervenții costisitoare în străinătate, din banii donatorilor. În acest scop este suficient ca specialiștii să analizeze rezultatele examenelor medicale efectuate sau să investigheze repetat pacientul. Din păcate, există maladii care nu pot fi tratate nici în țară, nici peste hotare. De aceea, moldovenii dispuși să doneze bani au dreptul să cunoască adevărul. Este dificil să comunici unui părinte că medicina nu-i poate salva copilul. În același timp, este josnic să afirmi, în cazul unui pacient fără șanse de supraviețuire, că viața lui depinde de o intervenție costisitoare care poate fi realizată doar în Israel, Germania sau Turcia.
De ce organizațiile de caritate adună bani pentru pacienții cu boli incompatibile cu viața sau cu afecțiuni care pot fi tratate gratuit în Republica Moldova? Este o inadvertență, sau o acțiune bine intenționată? Pe rețelele de socializare se discută despre faptul că mai mulți părinți au apelat la ajutorul avocaților și presei, după ce copiii tratați peste hotare, prin intermediul organizațiilor de caritate, au murit subit. Nu este exclus, dacă pacienții nu au avut șanse de vindecare.
Pentru a face claritate în acest domeniu, fosta conducere a Ministerului Sănătății i-a invitat la dialog pe reprezentanții organizațiilor de caritate. Ei au fost rugați să coopereze cu autoritățile din sănătate, în procesul de selectare a beneficiarilor actelor de caritate. Colaborarea prevedea ca ministerul să fie anunțat despre diagnosticele copiilor înainte de lansarea acțiunii de colectare a fondurilor. Măsura era necesară pentru a putea stabili dacă tratamentul poate fi efectuat în țară. În același timp, ministerul își asuma responsabilitatea să ofere suport pacienților care necesită intervenții peste hotare. Organizațiile de caritate urmau să contribuie la elaborarea unui regulament, care să reglementeze procedura de cooperare cu Ministerul Sănătății. Un feedback însă din partea organizațiilor respective nu a urmat.
În același timp, moldovenii continuă să doneze bani pentru tratamente care pot fi realizate în spitalele din țară. De asemenea, ei contribuie la colectarea fondurilor pentru pacienții fără șanse de supraviețuire. Cât de bine intenționați sunt medicii de peste hotare care tratează copiii bolnavi din țara noastră, pe banii donați de cetățenii de rând, să ne spună organizațiile de caritate. Cert este că atitudinea acestor organizații afectează grav imaginea sistemului de sănătate din țară. Şi nu în ultimul rând, limitează accesul unor pacienți la tratamente performante şi gratuite, disponibile în țară.
