CHIȘINĂU, 5 dec — Sputnik, I. B. În comuna Poroschia, judeţul Teleorman, România, o profesoară a fost înjosită şi lovită de un elev, iar incidentul a fost filmat. La scurt timp, imaginile video au fost plasate pe rețelele de socializare.
După acest caz de violenţă, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) cere Guvernului măsuri de protecţie pentru profesori.
Federaţia precizează într-un comunicat că, încă din anul 2015, a depus la Parlament un proiect de act normativ prin care a cerut aplicarea unor măsuri de protecţie, însă propunerea a fost ignorată.
„Statistici ale Ministerului Educaţiei din anul 2015 arată că în fiecare zi sunt raportate 70 de cazuri de violenţă în şcoli, victime fiind atât elevi, cât şi cadre didactice. Potrivit cifrelor furnizate de Ministerul Educaţiei, la nivelul anului 2015, peste 19.000 de cazuri de violenţă au fost înregistrate în şcolile de peste Prut. Cifrele sunt însă şi mai mari, întrucât multe dintre cazuri nu sunt raportate la nivelul inspectoratelor şcolare", se atrage atenţia în comunicat.
FSLI mai aminteşte de un caz de anul trecut, când un cadru didactic din judeţul Botoşani a fost bătut de un părinte chiar în faţa colectivului de elevi, fiind transportat la spital.
„Cerem Guvernului şi Parlamentului măsuri de protecţie pentru cadrele didactice, măsuri de care beneficiază alte categorii profesionale. Considerăm că orice atingere a integrităţii fizice sau morale a unui cadru didactic trebuie să fie drastic pedepsită", a declarat Simion Hancescu, preşedintele FSLI.
Potrivit unui studiu privind creşterea violenţei în rândul tinerilor, printre cauzele acestui fenomen, care devine tot mai răspândit, sunt programele TV care conţin modele comportamentale violente, lipsa modelelor sociale pozitive în apropierea copiilor, lipsa cunoştinţelor religioase sau nepracticarea credinţei, internetul, nesupravegherea din partea părinților.
Şi psihologii avertizează că televizorul (filme, emisiuni) şi jocurile pe calculator au un rol decisiv în promovarea violenţei. De asemenea, părinţii, din cauză că sunt deseori obosiţi şi stresaţi, nu mai au timp să se ocupe de copii, să selecteze pentru ei ce e bun şi ce este rău la televizor şi să-i supravegheze, lăsând în seama şcolii întreaga responsabilitate pentru educaţia copiilor.
După cum arată psihologul Marius Macaneata, este cu totul falsă premisa că tinerii au înţelepciunea necesară de a înţelege ce e bun şi ce e rău şi de a face alegerea corectă.
„Să nu uităm că şi dacă ar fi aşa, mulţi dintre tinerii aflaţi sub presiunea dezvoltării hormonale şi împinşi de curiozitatea rebelă şi nonconformismul caracteristic vârstei, nu mai au cumpătul necesar de a analiza foarte bine şi a gândi în termeni de consecinţe", spune psihologul.
Acesta atrage atenţia şi asupra nocivităţii jocurilor pe calculator, care au deseori un conţinut violent şi sângeros, iar o mare parte dintre copii şi tineri petrec mult timp în faţa calculatoarelor şi, astfel, ei nu mai trăiesc în şi nu se mai confruntă cu realitatea concretă. Aceasta devine pentru ei lumea în care „deţin" controlul. „Toate astea au drept consecinţă directă depersonalizarea, înstrăinarea individului de viaţă reală, autentică", scrie psihologul.
