CHIȘINĂU, 5 oct — Sputnik. Declarația a fost făcută de vicepreședintele Comisiei pentru Relațiile Internaționale a Parlamentului de la Budapesta, Gyongyosi Marton, solicitat de RIA Novosti.
"Exercităm presiuni în măsura posibilității, însă acest lucru este insuficient, deocamdată. Cu regret, comunitatea internațională tace în această problemă. Suntem mirați de lipsa de reacție a Uniunii Europene, care, de obicei, este foarte activă în ceea ce privește protecția drepturilor minorităților. Oare acesta nu este un exemplu al unor standarde duble? Am fost surprinși de reacția SUA, care, în opinia noastră este una rușinoasă. Într-un comunicat, ambasada americană de la Kiev a salutat această lege", a declarat deputatul maghiar.
Parlamentarul consideră că Ungaria trebuie să adopte o poziție comună cu statele vecine și Rusia în problema predării în școli în limbile minorităților etnice.
„Acum sarcina noastră constă în convingerea țărilor vecine, inclusiv a Rusiei, să acționăm împreună, să adoptăm o declarație comună, să exercităm presiuni asupra Ucrainei", a declarat Gyongyosi.
Politicianul a reamintit că Ungaria deține un instrument eficient — dreptul de veto asupra tuturor negocierilor de aderare la UE.
"Am putea îngheța dialogul la orice etapă și sper că o vom face dacă Kievul nu va face câțiva pași înapoi", a declarat vicepreședintele comisiei parlamentare.
În cadrul unei întrevederi la Cluj, pe 2 octombrie, între ministrul Afacerilor Externe al României, Teodor Meleșcanu și omologul său din Ungaria, Péter Szijjártó, partea română și maghiară au convenit să-și conjuge eforturile în problema drepturilor minorităților etnice la educație în limba națională.
Reamintim că pe 5 septembrie, Rada Supremă de la Kiev a votat o nouă redacție a legii învățământului care presupune lichidarea până în 2020 a tuturor școlilor cu predare în limbile minorităților etnice, inclusiv română și maghiară. Legea a fost promulgată pe 25 septembrie de președintele ucrainean, Petro Poroșenko, în ciuda protestelor din partea Ungariei și României.