CHIȘINĂU, 28 iul — Sputnik. După Camera Reprezentanților, și Senatul SUA a adoptat legea cu privire la sancțiunile impuse Rusiei, informează Sputnik Armenia cu referire la RIA Novosti.
Pentru acest document au votat 98 din 100 de senatori, doi fiind împotrivă.
Anterior, Camera Reprezentanților a Congresului SUA a adoptat documentul respectiv cu o majoritate covârșitoare de voturi (419-3).
Urmează ca legea să fie transmisă președintelui Donald Trump pentru semnare, președintele având însă dreptul de veto. Pentru a depăși situația de veto, Congresul are nevoie de două treimi din voturile fiecărei Camere, ceea ce, pornind de la voturile anterioare, pare destul de probabil.
Sancțiunile
În caz că va intra în vigoare, noul pachet de măsuri coercitive poate deveni cel mai mare și mai complex de la începutul anului 2014.
Referitor la economia Federației Ruse, proiectul de lege extinde un șir de sancțiuni sectoriale. În special, proiectul reduce termenul maxim de finanțare a băncilor ruse aflate sub sancțiunea SUA până la 14 zile, iar al companiilor din sectorul petrolier — până la 60 de zile (la moment, aceste termene sunt de 30 și, respectiv, 90 de zile).
Proiectul de lege presupune inclusiv că președintele SUA poate sancționa persoanele care intenționează să investească în construcția conductelor rusești pentru export mai mult de 5 milioane de dolari pe an sau 1 milion de dolari printr-o singură tranșă, să ofere servicii, tehnologii pentru proiecte sau să acorde suport informațional.
Totodată, în document se menționează că SUA vor continua să se opună construcției conductei de gaz „Nord Stream-2".
Opiniile Moscovei și Bruxelles-ului
Kremlinul a declarat că apreciază extrem de negativ acest proiect de lege. Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a spus joi că răspunsul Rusiei la noile sancțiuni din partea SUA va depinde de varianta definitivă a proiectului de lege. Potrivit lui Putin, acțiunile SUA sunt „încercări evidente de a profita de avantajele sale geopolitice în lupta concurențială cu scopul de a-și asigura interesele economice, pe seama aliaților săi în cazul dat".
Uniunea Europeană a calificat legea ca „acțiuni unilaterale ale Washingtonului" exprimându-și îngrijorarea în legătură cu planurile SUA, deoarece una dintre cele mai importante teze ale documentului este introducerea restricțiilor împotriva proiectelor energetice ale Rusiei, inclusiv în Europa. Acest lucru provoacă obiecții și din partea marilor companii americane ale căror interese vor fi afectate în cazul adoptării proiectului de lege.
Documentul este examinat pe fundalul unei ample campanii declanșate în SUA privind investigarea „ingerinței FR" în alegerile prezidențiale (învinuiri respinse categoric de Moscova) și investigarea „legăturilor rusești" ale anturajul președintelui Donald Trump (fapt negat categoric de anturajul șefului statului). În afară de aceasta, măsurile propuse în proiectul de lege sunt în concordanță cu politica actualei administrații a SUA de cucerire a pieței energetice a Europei sub flamura asigurării securității energetice a țării. Prin aceasta se presupune în primul rând înlăturarea Rusiei de pe piața energetică Europeană, care este de fapt principalul furnizor de resurse energetice în țările UE și concurent al SUA.
