Politică
Pe site-ul Sputnik Moldova aflați informații de ultimă oră despre evenimentele care se produc pe scena politică - în Parlament, Guvern sau în cadrul partidelor.

O palmă dată Occidentului: Cazul Milošević și decizia Tribunalului de la Haga

© AFP 2024 / Andrej IsakovicA man walks past a poster with the reading “Ten years of NATO occupation of Serbia”, and displaying images from 1999 NATO air campaign against Serbia and Montenegro, in Belgrade on March 23, 2009.
A man walks past a poster with the reading “Ten years of NATO occupation of Serbia”, and displaying images from 1999 NATO air campaign against Serbia and Montenegro, in Belgrade on March 23, 2009. - Sputnik Moldova
Abonare
”Cum rămâne cu bombardamentele NATO din 1999? Extrădarea lui Slobodan Miloșevici este un subiect pe care sârbii au obligația să-l elucideze!", consideră publicistul român Ion Coja

CHIȘINĂU, 28 iun — Sputnik. Cu 16 ani în urmă, Slobodan Milošević, care a fost președinte al Serbiei și al Republicii Federale Iugoslavia în perioada 1989-1997, a fost deferit Tribunalului de la Haga. Acesta a fost învinuit de crime împotriva umanității. Ulterior, după mai mulți ani, tribunalul ONU pentru crime de război de la Haga a stabilit că președintele sârb nu a fost responsabil pentru crimele de război comise în Bosnia în timpul războiului ce a avut loc între aniu 1992-1995. Judecătorii au stabilit că Slobodan Milošević nu a făcut parte dintr-o "acțiune criminală comună" care a făcut victime printre musulmani bosniaci și printre croați. Decizia judecătorilor a fost adoptată în unanimitate.

Publicistul român Ion Coja consideră că decizia Tribunalului ONU pentru crime de război de la Haga în cazul lui Slobodan Milosevic este o palmă dată guvernelor occidentale și presei mondialiste care l-au acuzat pe nedrept.

"Slobodan Milosevic a fost declarat nevinovat de către Tribunalul de la Haga. Acuzat fiind, el a fost ținut 5 ani în închisoare la Haga până când bolnav a murit", scrie publicistul pe blogul său.

Orașul Belgrad bombardat de NATO - Sputnik Moldova
NATO, chemată să dea seama pentru crimele săvârșite în Serbia

Coja mai precizează că Milošević, care suferea de boli grave ale inimii, de tensiune și diabet, a murit în condiții neelucidate.

”Înainte cu câteva luni de moarte, el a înaintat un protest în care a spus că nu i se dau medicamentele necesare şi că va muri din acest motiv. Unii dintre susținătorii lui cred ca nu a primit medicamentele cerute pentru a muri în închisoare, înainte de a se pronunța un verdict”, precizează Coja.

Acum, la o distanță de 16 ani, publicistul se întreabă retoric: "Cum rămâne cu bombardamentele NATO din 1999? Extrădarea lui Slobodan Miloșevici este un subiect pe care sârbii au obligația să-l elucideze!".

Cronologia evenimentelor din ultimii ani de aflare la cârma Serbiei

Pe 4 februarie 1997, Slobodan Milosevic a recunoscut victoria opoziției în unele localități, contestând rezultatele timp de 11 săptămâni.

Belgrad 1999 - Sputnik Moldova
Oamenii omorâți de NATO în Serbia vor avea un monument

Pe 23 iulie 1997, Milošević și-a asumat președinția Federației Iugoslave.

Acțiunile armate purtate de grupuri de separatiști albanezi și armata sârbă de contra-acțiune în viitoarea provincie autonomă (și 90% albaneză) sârbă Kosovo din 1998 și atacurile aeriene ale NATO împotriva Republicii Federale Iugoslave între martie și iunie 1999 au avut ca rezultat final retragerea totală a forțelor de securitate iugoslave din provincie.

În timpul războiului din Kosovo, Milošević a fost pus sub acuzare pe 27 mai 1999, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității întreprinse în Kosovo, de către Tribunalul Internațional.

La alegerile din 2000 în primul tur de scrutin Koštunica era în avantaj față de Milošević, dar nu avea mai mult de 50% din voturi pentru a câștiga așa cum prevedea constituția. Sondajele de opinie sugerau că susținătorii celorlalți candidați s-au abținut sau l-au votat pe Milošević în primul tur, nefiind de acord cu prezența unei opoziții susținute de forțele NATO.

Pierderea primului tur de către Milošević în septembrie 2000, a dus la demonstrații în Belgrad, pe 5 octombrie, și la căderea regimului autoritar. Candidatul opoziției Vojislav Koštunica reușind să preia postul de președinte al Iugoslaviei pe 6 octombrie când Milošević a recunoscut public înfrângerea.

A fost forțat să accepte realitatea atunci când comandanții armatei pe care se baza au refuzat să-l mai sprijine. În mod ironic, Milošević a pierdut puterea pierzând în alegerile pe care le-a programat prematur (înainte de sfârșitul mandatului său) și pe care nici nu era necesar să le câștige pentru a menține puterea, care era centrată în parlament, pe care partidul său și asociații îl controlau. Căderea sa este cunoscută drept Revoluția Bulldozer.

În urma unui mandat de arestare, emis de autoritățile iugoslave pentru cazuri de corupție și abuz de putere, Milošević a fost forțat să se predea forțelor de securitate pe data de 31 martie 2001. Pe 28 iunie același an, Milošević a fost extrădat de Guvernul oficial iugoslav în custodia Națiunilor Unite. El a fost transportat la Tribunalul Internatianal pentru fosta Iugoslavie. Constituția iugoslavă interzice în mod explicit extrădarea unui cetățean iugoslav, iar președintele Kostunica l-a acuzat pe primul ministru Zoran Dindic că ar fi ordonat această extrădare.

Slobodan Milošević a decedat la Haga, la 11 martie 2006. În momentul morții, era judecat sub acuzația de crime de război comise în anii 1990 în Bosnia și Herțegovina, Croația și Kosovo. Pe 11 martie 2006 a fost găsit mort în celula în care era deținut.

Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.

Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>

Accesaţi aplicaţiile pentru Android >>

Urmărește-ne pe rețelele de socializare:

|Sputnik Moldova pe Facebook |@sputnikmoldova pe Twitter |Sputnik Moldova pe VK| |Sputnik Moldova pe OK |Sputnik Moldova pe GPlus+|

Fluxul de știri
0