Chiar dacă Moldova nu este un jucător activ pe arena geopolitică, nu influențează formarea agendei politice curente, problema migrației și invazia refugiaților din Orientul Apropiat devine o problemă pentru compatrioții noștri care muncesc în UE.
"Cândva visam cum copiii mei vor studia la o școală din Germania și vor primi studii de calitate. Acum mă gândesc în cel mai serios mod să plec din Berlin. Fie într-un sat sau în suburbia unui oraș european (cât mai departe de capitale), fie voi reveni în Moldova… nu am decis deocamdată", a povestit Irina, locuitoare a Berlinului, pentru agenția Sputnik.
Aceasta citește permanent ziarele germane și vede cum orașele europene devin ținta atacurilor teroriste, ceea ce o întristează foarte mult. Această femeie de vârstă medie a realizat "marele vis moldovenesc" al oricărui imigrant — o evoluție de la o spălătoare de vase la angajat într-un oficiu.
În perioada în care a locuit în Germania, ea a reușit să se căsătorească, să nască un copil, să obțină cetățenia germană și o casă în suburbia Berlinului.
Fiica moldovencei urmează să plece la școală, iar sporirea numărului de crime săvârșite de imigranți în Berlin o înfricoșează.
"Unii dintre prietenii mei și-au trimis copilul la o școală particulară, însă chiar și în școlile de elită au apărut imigranți, care sunt repartizați conform unei cote obligatorii distribuite de stat. Ce credeți că s-a întâmplat? Într-o școală conservatoare adolescenții au început să vândă droguri, iar copiilor le sunt furați banii de buzunar", continuă Irina.
Cetățenii germani sunt șocați: ei plătesc bani grei pentru a-și proteja copiii de astfel de fenomene și pentru a le asigura condiții bune în școală, iar aici e un adevărat haos.
De regulă, "refugiații" în cea mai mare parte sunt bărbați tineri, apți de muncă, care nu doresc să muncească. Dar de ce ar face-o? Ei beneficiază de indemnizații, spațiu locativ oferit de stat și protecție socială la egal cu ceilalți cetățeni.
Stăm în fața bisericii împăratului Wilhelm din Berlin, în apropiere de Kurfürstendamm, una din cele mai aglomerate străzi ale capitalei germane. Anume aici, în plin târg de Crăciun, pe 19 decembrie, un camion a lovit mortal 12 persoane, iar 48 au fost rănite. Autoritățile germane au declarat că este vorba de un atentat terorist, acesta fiind revendicată de organizația teroristă Statul Islamic. Suspectul, tunisianul Anis Amri, în vârstă de 24 de ani, a fost dat în urmărire generală. Peste câteva zile, Amri a fost lichidat într-o suburbie a orașului Milano, în timpul unui schimb de focuri cu poliția. Acesta sosise în Apenini din Franța.
Unii imigranți din Moldova sunt îngrijorați destul de mult de situația din Europa, gândindu-se la achiziționarea unui imobil în țara natală, ca o variantă de rezervă. Ironia sorții este că moldovenii tocmai și-au vândut imobilele când planificau să se mute cu traiul în străinătate. De regulă, acești bani servesc ca primă rată pentru contractele de ipotecă.
„În ultima perioadă, cea mai mare parte a clienților care achiziționează imobilele sunt muncitorii de peste hotare. Aceștia fac acolo bani pe care îi investesc în Moldova, cumpărând apartamente", a recunoscut un agent mobiliar din Chișinău.
Potrivit lui, o astfel de tendință a fost întotdeauna caracteristică moldovenilor plecați peste hotare, însă acum aceasta a devenit o tendință tot mai evidentă din cauza că moldovenilor le este frică de refugiații din Orientul Apropiat.
Economistul Anatolie Ignat ne-a explicat în ce măsură acest fenomen poate deveni unul de masă.
"Cred că achiziționarea apartamentelor de către moldovenii care muncesc peste hotare reprezintă o așa-numită „achiziție de rezervă", pentru orice eventualitate.
"Panica ce a cuprins locuitorii Europei este un fenomen temporar", consideră Ignat. Potrivit lui, nu se observă un fenomen al plecărilor masive din Occident, ci doar în sens invers. Așa a fost întotdeauna, oamenii au plecat din Europa de Est în Occident.
"Vrem noi sau nu, acolo nivelul mediu de viață și standardele sunt mai înalte. Oamenii pleacă de la condiții proaste de viață la mai bune. În ceea ce privește cumpărarea imobilelor ca variantă de rezervă, aș vrea să menționez că oamenii înțelepți nu și-au vândut casele, păstrându-le pentru orice eventualitate. Întotdeauna e bine să existe o variantă de rezervă. În multe țări dezvoltate, oamenii își cheltuie pensiile în țări mai ieftine, precum Bulgaria sau Moldova, primind pensia în Germania, Italia. E dreptul lor. Probabil, aceste apartamente sunt cumpărate anume pentru a locui după pensionare", consideră economistul.
"Aici avem un conglomerat de probleme”, consideră directorul Institutului de studii diplomatice, politice și de securitate, fostul ministru de Externe, Valeriu Ostalep. În opinia lui, cetățenii Moldovei nu știu ce să facă cu banii pe care îi câștigă peste hotare.
„Oamenii nu pleacă de viață bună, însă acolo nu poți face bani grei. Ar putea aduna 50-80 de mii de euro, cu care nici nu știu ce să facă. Acești bani nu le permit inițierea unei afaceri în Europa, iar aici e prea riscant. Iată de ce, timp de mai mulți ani, ei aleg cea mai sigură investiție — cumpărarea spațiului locativ, sperând că nu vor pierde acești bani. Ei cumpără apartamente chiar dacă nu văd aici o legătură logică. Acum zece ani, oamenii luau credite pentru cumpărarea imobilelor în țară, unde nu se știe dacă vor avea un loc de muncă în viitor. Moldovenii își pierd energia vitală în străinătate și foarte târziu înțeleg acest lucru", consideră Ostalep.
Chișinău — Berlin — Chișinău
Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.
Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>
Accesaţi aplicaţiile pentru Android >>
Urmărește-ne pe rețelele de socializare:
|Sputnik Moldova pe Facebook |@sputnikmoldova pe Twitter |Sputnik Moldova pe VK| |Sputnik Moldova pe OK |Sputnik Moldova pe GPlus+|
