CHIȘINĂU, 11 apr — Sputnik. Anual, în Moldova, au loc de la 50 până la 120 de cutremure de pământ minore, marea majoritate nefiind simțită de cetățeni, ci doar de seismografe.
Însă, conform statisticii, o dată la 40 — 50 de ani, au loc cutremure puternice de până la 7,5 grade.
Nu s-ar putea spune că cetățenii Republicii Moldova s-au obișnuit cu aceste seisme, ci, mai curând, ei s-au împăcat într-un fel cu situația: când magnitudinea este mare, nu toată lumea iese afară, ci rămâne în apartamentele ei, în speranța că blocurile vor rezista.
Focarul acestor sisteme este în munții Vrancea, dar fiecare cutremur se răspândește în mod diferit. Anume acest subiect a fost abordat de corespondnetul Sputnik Moldova în dialogul cu Igor Nicoară, directorul Institutului de Geologie și Seismologie al Academiei de Științe a Moldovei.
„Focarul Vrancea se află în curbura munților Carpați, iar undele de șoc ale unor seisme se răspândesc spre nord-est, în direcția Chișinăului și Iașilor. De exemplu, în cutremurul din anul 1986, capitala Republicii Moldova a avut de suferit mai mult decât în cel din 1977, pe când Bucureștiul, în anul 1986, nu a suferit, practic, defel. Totul este legat de natura focarului, de direcția de răspândire a undelor de șoc", a spus expertul.
Uneori neuniformitatea răspândirii undelor seismice duce la faptul că spre periferii cutremurul este resimțit mai tare decât la epicentru. Ultimul cutremur pe care l-am simțit a fost cel din 23 septembrie anul trecut. Și a fost simțit mai tare decât în zona epicentrului. Unda principală de șoc a fost atunci pe direcția nord-est", a menționat Nicoară.
Desigur, pe toți chișinăuienii, mai ales pe cei care locuiesc în blocuri multietajate, îi interesează cum se manifestă cel mai puternic cutremur.
„Pentru a găsi răspuns la această întrebare, există harta de raionare microseismică. Reieșind din caracteristica solului, se poate determina intensitatea locală a unui cutremur. Chișinăul este situat, în general, în zona intensității de șapte puncte. Conform caracteristicilor solurilor, în capitală există zone cu intensitate de șapte și de opt puncte. Aflarea cât mai la suprafață a apelor subterane influențează, de asemenea, asupra seismicității. Solurile afânate și flotanții sporesc, de asemenea, oscilațiile solului și ale clădirilor aflate pe suprafață lor", a precizat savantul.
În caz de un cutremur puternic, efectele lui vor fi resimțite în mod diferit în raioanele Capitalei.
"Cutremurul este resimțit cel mai tare în văile râului Bâc și ale afluenților acestuia. Acolo depunerile sunt mai afânate și nămoloase. În timp ce la cumpăna apelor solul este mai stabil. De aceea zonele care se află la cumpăna apelor — Buiucanii Noi, Botanica, cu excepția unor particularități locale, precum și partea de sus a sectorului Râșcani, sunt considerate zone seismice de șapte puncte.
De-a lungul istoriei, cele mai devastatoare cutremure în ținuturile noastre au fost în anii 1940, 1977 și 1986. Însă cel mai puternic a fost seismul din 1802, care a fost resimțit nu doar la noi, ci și la reședința familiei viitorului geniu al poeziei ruse.
În acea perioadă, cutremurele nu erau încă înregistrate instrumental, însă datele din arhivă mărturisesc despre caracterul devastator al seismului din 1802. La conacul familiei Pușkin din Mihailovskoe au căzut toate sculpturile de pe alee", a rezumat Nicoară.
Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.
Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>
