CHIȘINĂU, 20 ian — Sputnik. S-a scurs exact un an de la instaurarea Guvernului condus de democratul Pavel Filip. Constituirea Cabinetului de Miniștri a avut loc pe fundalul unei crize economice și sociale profunde, a unor manifestații de amploare organizate de opoziție — Partidul socialiștilor, „Partidul nostru" și Platforma DA. Pe de altă parte, instalarea noului Guvern a pus punct instabilității politice în Republica Moldova, în contextul în care, până la acel moment, țara nu a avut un organ executiv funcțional pe parcursul mai multor luni.
Prioritățile Cabinetului Filip
Confirmarea Cabinetului de Miniștri s-a produs în doar câteva minute. Deputații din opoziție au blocat tribuna centrală a Parlamentului, astfel încât premierul Filip a fost nevoit să-și prezinte programul de activitate de la microfonul din sală, fără a reuși să-l mai citească până la capăt.
Programul Guvernului Filip nu a excelat prin originalitate și s-a deosebit neesențial de cele ale Cabinetelor de Miniștri precedente. Printre priorități au figurat integrarea europeană, aprofundarea dialogului strategic între Republica Moldova și SUA, dezvoltarea relațiilor cu FMI și Banca Mondială, continuarea parteneriatului cu NATO în scopul consolidării statutului de neutralitate. Cooperarea cu Rusia era trecută la punctul șapte, iar cea cu CSI — la nouă.
Printre scopurile de primă importanță ale Cabinetului de Miniștri erau enumerate, evident, combaterea corupției, depășirea crizei economice, precum și soluționarea problemelor sociale.
Guvernul confirmat a început realizarea angajamentelor și sarcinilor trasate care, potrivit autorităților, ar fi urmat să scoată țara nu doar din criza politică, ci și din cea social-economică, și să mențină stabilitatea fragilă. Prin ce s-a remarcat acest prim an de guvernarea Filip?
Topul deciziilor Guvernului Filip
Anul care s-a scurs a fost destul de rodnic pentru Guvernul Republicii Moldova. Guvernul a purces la îndeplinirea obligațiunilor asumate, fiind împovărat de mai multe datorii. Țara a pășit în anul 2016 fără buget, care a fost aprobat abia în vară. Printre alte probleme pe care le-a moștenit echipa condusă de Filip se număra înghețarea finanțării din exterior, contractarea constantă a economiei, scăderea circulației mărfurilor și a volumului de transferuri bănești etc.
Cabinetul a mizat pe semnarea memorandumului cu FMI care dădea „undă verde" donatorilor externi. Potrivit concepției Guvernului, sumele oferite de creditorii străini urmau să fie utilizate pentru acoperirea deficitului bugetar în 2016 și să țină pe linia de plutire economia în 2017 (o treime din bugetul acestui se constituie din ajutorul extern). Pentru a obține râvnitul acord cu FMI, Cabinetul de Miniștri a trebuit să accepte un șir de condiții drastice în domeniul economiei. De altfel, Guvernul nu face o legătură între condițiile impuse de FMI și reformele realizate.
În cadrul prezentării raportului la 100 de zile de activitate a Cabinetului de Miniștri, premierul a declarat că o treime dintre ministerele și agențiile de stat urmează a fi desființate. Potrivit lui Filip, domeniile de activitate ale departamentelor care vor fi lichidate vor trece în subordinea structurilor rămase. Proiectul se află în curs de elaborare.
Ce miniştri vor rămâne „pe drumuri" după reformarea Guvernului>>>
- Guvernul și-a angajat răspunderea pentru un pachet de șapte legi. Printre proiectele adoptate se numără legea cu privire la restabilirea sistemului bancar, modificările la legile cu privire la Banca Națională și instituțiile financiare, legea cu privire la Depozitarul central al hârtiilor de valoare, legea cu privire la emisiile hârtiilor de valoare în contul garanțiilor prezentate de către Guvern Băncii Naționale în anii 2014 și 2015 prin împrumuturi acordate unui șir de bănci din Moldova, rectificări la legile cu privire la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale de stat și la fondurile de asigurare a asistenței medicale.
- Majorarea tarifelor. Autoritățile Moldovei au îndeplinit cerințele Fondului Monetar Internațional. În 2016 au fost majorate tarifele la agentul termic. Totodată, experții prezic majorarea și în anul 2017 a tarifelor la serviciile prestate populației.
10 voturi de neîncredere pentru Cabinetul de Miniștri
Pe parcursul anului 2016, Guvernul condus de Pavel Filip a trecut prin zece tentative de demitere, dacă ținem cont de moțiunile de cenzură și moțiunile simple împotriva unui șir de membri ai Cabinetului de Miniștri. Inițiativele de acordare a votului de neîncredere au venit din partea deputaților din fracțiunile de opoziție ale socialiștilor și comuniștilor, însă acestea nu au fost susținute de majoritatea parlamentară.
Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.
Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>
