CHIȘINĂU, 1 oct – Sputnik. Potrivit estimărilor la nivel global1, numărul persoanelor în etate, de la 60 ani şi peste, a constituit circa 901 milioane în anul 2015, inclusiv 125 milioane fiind în vârstă de 80 ani şi peste. Astfel, unul din opt oameni din întreaga lume are vârsta de 60 ani şi peste. Ritmul de creştere al persoanelor în vârstă se accelerează, ponderea acestora constituind 12,3% în anul 2015, comparativ cu 9,2% în anul 1990. Două treimi din persoanele în vârstă trăiesc în țările în curs de dezvoltare, numărul vârstnicilor din regiunile mai puțin dezvoltate crește mai repede decât în regiunile mai dezvoltate, acestea fiind deja în curs de îmbătrânire.
La începutul anului 2016, în Republica Moldova locuiau 592,6 mii persoane în vârstă de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 16,7% din numărul total al populației stabile. Circa 60% din numărul total al vârstnicilor sunt femei şi 58% locuiesc în mediul rural. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, fiecare a treia persoană este în vârsta cuprinsă între 60-64 ani, iar 13,3% sunt persoanele care au depășit vârsta de 80 ani.
Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 ani a fost în creştere, în anul 2015 coeficientul de îmbătrânire al populaţiei s-a majorat comparativ cu anul precedent cu 0,5 puncte procentuale, constituind 16,7%. Procesul de îmbătrînire a populaţiei este mai avansat în mediul rural. La începutul anului 2016 coeficienţii de îmbătrînire pe medii au fost practic egali.
În prezent, durata medie a vieţii femeilor ce au atins vârsta de 60 ani constituie 19,6 ani, iar a bărbaţilor —15,6 ani, diferenţa fiind de 4 ani.
Principalele cauze ale mortalităţii vârstnicilor în Moldova sunt bolile aparatului circulator, tumorile maligne şi bolile aparatului digestiv. Mortalitatea specificată pe cauze de deces diferă considerabil la bărbaţi şi femei. „Supramortalitatea masculină” este înregistrată în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, accidentelor, otrăvirilor şi traumatismelor, iar „Supramortalitatea feminină” în cazul bolilor aparatului circulator şi aparatului digestiv.
Circa două treimi din vârstnici își apreciază starea de sănătate ca fiind una satisfăcătoare, fiecare al treilea o consideră rea sau foarte rea, iar 5,7% din persoanele vârstnice au declarat starea de sănătate ca fiind bună.
Pe parcursul anului 2015, în urma expertizării primare au fost recunoscute 11,2 mii persoane cu dizabilităţi primare, inclusiv 0,4 mii femei în vârstă de 57 ani şi peste, şi 0,3 mii bărbaţi în vârstă de 62 ani şi mai mult.
Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2016, la evidenţa organelor de protecţie socială se aflau 679,9 mii pensionari sau cu 10,0 mii persoane mai mult comparativ cu anul precedent. Circa 76% din total pensionari sunt pensionarii pentru limita de vârstă.
Numărul persoanelor vârstnice active din punct de vedere economic în 2015 a fost de 99,7 mii, ceea ce constituie 7,9% din totalul persoanelor active şi 17,3% din populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă.
Principala sursă de venit a gospodăriilor cu vârstnici sunt prestaţiile sociale, care constituie 47,6% din veniturile lunare ale gospodăriei. Totodată, plăţile salariale în medie constituie 24,7% din veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individual agricolă – 10,1%. Transferurile din afara ţării contribuie la formarea veniturilor gospodăriilor cu vârstnici în proporţie de 10,3%.
Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu vârstnici sînt determinate de mărimea veniturilor disponibile. În medie o gospodărie cu vârstnici cheltuie lunar 1947 lei pe o persoană. Cu un nivel mai mare a cheltuielilor de consum se evidenţiază mediul urban, unde acestea au înregistrat, în medie pe lună, 2288 lei/persoană, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au însumat 1707 lei/persoană.
Preponderent cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici sunt destinate necesarului de consum alimentar, după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei, îngrijire medicală şi sănătate și îmbrăcăminte şi încălţăminte.
Anul curent, din mijloacele Fondului republican de susţinere socială a populaţiei au fost alocate 5,5 milioane lei pentru acordarea ajutoarelor materiale persoanelor vulnerabile de vârsta a treia prin intermediul fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei.
Fondurile locale vor stabili categoriile beneficiarilor şi mărimea ajutoarelor materiale prin deciziile respective ale consiliilor de administraţie a fondurilor nominalizate.
