Ultimele zile de vară i-au copleșit pe mai mulţi binecunoscuți oameni de afaceri, activiști politici și din alte sfere ale vieții sociale și financiare din țară cu atâtea informații „fierbinți", încât aceştia nu-și pot reveni nici până în prezent. Și va mai trece timp până-și vor reveni.
Argumente există o mulțime: de la grupulețul format din treizeci de membri al Partidului Liberal adunat lângă Ambasada Americană cu petiția de rechemare a ambasadorului SUA în Moldova, până la noul locatar al penitenciarului nr. 13.
Când ceea ce este evident, pentru unii devine foarte evident
S-au cam întrecut cu gluma unioniștii noștri, liberalii noștri. Instalând acum câţiva ani, sub protecţia întunericului, piatra de tristă faimă „Ghimpu — Chirtoacă" (după cum i-au zis chișinăuienii), unchiul și nepotul tot îi duc cu regularitate lui Băsescu în România urne cu pământ moldovenesc, numindu-l românesc. Ajungând la putere prin aplicarea unor algoritmi oportuniști, ei, liberalii, și susţinătorii acestora au crezut în propria infailibilitate.
În ce consta aceasta? În faptul că ideea „unirii" se va realiza în curând, deoarece este susținută nu doar de autoritățile României, ci și de țările occidentale care au o anumită pondere politică pentru a o promova. Și, dintr-odată, de Ziua Independenței Moldovei, în ajunul demarării campaniei prezidențiale, cade peste ei ca un trăsnet din senin o asemenea decepție: declarația ambasadorului SUA în RM, James Pettit, precum că România este România, iar Moldova este Moldova. Surprinzător? Absolut deloc! Nu pentru noi, deoarece privim lucrurile real și ne dăm seama că, atunci când șefii misiunilor diplomatice ale Rusiei, SUA, ale majorității altor țări acreditate la noi vorbesc zi de zi despre Republica Moldova ca stat suveran și cu integritate teritorială, înseamnă că așa și este. Iar țările pe care ei le reprezintă, anume așa văd statul nostru de azi, de mâine, de poimâine…
Însă iată că liberalii noștri, mai ales principalii dintre ei, conducându-se de propria mentalitate, credeau că, cu cât vor striga mai tare „unire", cu atât vor avea mai multe șanse să-și realizeze visul. Mai credeau în acest vis și datorită faptului că până acum ceva le reușea. De exemplu, să transforme Chișinăul într-un sat mare, în cel mai rău sens al cuvântului. Credeau pentru că, folosindu-se de configurația politică din Parlament, recurgeau la negocieri scandaloase: noi vom vota acest lucru, iar voi în schimb ne veți da asta sau asta.
Și le-a reușit până azi! Subliniez: până azi! Este foarte probabil că în viitorul apropiat rolul fracțiunii liberale în Parlament în stilul „tu — mie, eu — ție" să se reducă la zero. Iar ce va urma după, este forte ușor de presupus, având în vedere ceea ce se întâmplă astăzi în administrarea Chișinăului, contractele încheiate de primărie privind agentul termic și multe, multe altele.
Anumiți experți sunt de părerea că situația actuală, în care adepții „unirii", pierzând simțul securității, s-au năpustit asupra celora din a căror mână se hrănesc, ar putea fi începutul sfârșitului politic al liderului liberal și al echipei sale. Alții însă susțin că, dimpotrivă, tot ce se întâmplă consolidează autoritatea liberalului șef, deși va reduce semnificativ numărul adepților acestuia. Timpul ne va arăta. Însă, în orice caz, astăzi se poate prognoza cu certitudine trista soartă a visului lor de unire a Moldovei cu România.
Instinctul de autoconservare i-a părăsit și pe unii politicieni români
Astăzi devine clar că susținătorii „unirii" de pe ambele maluri ale Prutului au crezut cu adevărat în posibilitatea unirii Moldovei cu România în anul 2018. Acest lucru este demonstrat de reacția violentă a unor politicieni români la afirmațiile ambasadorului SUA în RM. Spicherul senatului român Călin Popescu-Tăriceanu a îndrăznit nu doar să-l pună la punct pe ambasador, ci să-i reproșeze cu indignare faptul că și-a expus concepția asupra situației politice din lume.
Totodată, secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, nu a ezitat să-i pună la punct pe acești politicieni, menționând în cadrul unei conferințe de presă la București caracterul deloc întâmplător al afirmațiilor făcute de ambasadorul SUA la Chișinău: „Aș vrea doar să spun că Moldova și România sunt state suverane. Trebuie să respectăm suveranitatea și integritatea teritorială a fiecărui stat suveran din Europa. România și Moldova au legături istorice de multă vreme și concluzia este că fiecare din acestea trebuie să fie singurul factor determinant al propriului său destin".
Năruirea speranțelor este un proces dureros. De aceea mi se pare că emoțiile vor trece, se vor calma și că mulți dintre „curajoșii" de azi își vor măsura dorințele și forțele cu realitatea proceselor politice. Vor face judeca la rece și vor înțelege că ceea ce afirmă diplomații diferitelor state, mai cu seamă ai unor asemenea jucători mondiali precum Rusia și SUA, nu este o întâmplare, ci reprezintă un element al arhitecturii geopolitice.
De sărbători în Moldova a fost adusă un fel de cutie a Pandorei
Să revenim însă la o altă temă care este la fel de neașteptată pentru societate. Astăzi, cu siguranță, este greu de spus ce se ascunde în cutia „moldovenească" a Pandorei, adusă cu avionul de la Kiev în noaptea de 30 august odată cu renumitul om de afaceri extrădat în Moldova Veaceslav Platon. În cutia Pandorei, prima femeie creată la porunca lui Zeus, erau închise toate relele și necazurile. „Cutia " lui Platon, din câte am aflat din mass-media ucrainene, conține agende și diferite documente. Ce și pentru cine sunt acestea? Observatorii politici fac diferite presupuneri referitoare la unii politicieni, lucrători ai mass-media, finanțiști și oameni de afaceri.
Nu mă voi ocupa de ghicitul în cafea. Însă astăzi este clar un singur lucru: arestarea neașteptată la Kiev a lui Platon, încercările de a face imposibilă extrădarea lui la Chișinău conțin un șir de surprize neplăcute pentru anumiți reprezentanți ai establishmentului din Moldova și pentru persoanele aflate în legătură cu aceștia. În viață nimic nu este întâmplător. Iar șirul coincidențelor a devenit deja o legitate.
În ajunul campaniei alegerilor prezidențiale toate cele întâmplate în aceste zile de sărbătoare pot să încurce socotelile a foarte mulți participanți. Nu știu dacă acesta va fi un proces de epurare sau ne vom cufunda în vârtejul următoarelor dezvăluiri. Ne-o va arăta viitorul apropiat.
Când? Probabil că până la următoarele sărbători din Moldova.
Opinia autorului poate să nu coincidă cu opinia redacției.
