CHIȘINĂU, 17 iun – Sputnik. Majoritatea locuitorilor raioanelor din stânga Nistrului (86 la sută) consideră că alipirea nerecunoscutei republici la Rusia este varianta optimă de dezvoltare. Cel puțin asta arată un sondaj realizat de Centrul Rus de Cercetare a Opiniei Publice (CRCOP).
Autoritățile de la Tiraspol, notează RIA Novosti, încerca să iasă din componența Moldovei începând cu perioada destrămării URSS, invocând temerile legate de o eventuală unire a Moldovei cu România. Iar după conflictul armat de la Nistru din 1992, regiunea transnistreană a devenit, practic, un teritoriu pe care Chișinăul nu-l mai poate controla.
Este de remarcat și faptul că locuitorii raioanelor din stânga Nistrului sunt în proporție de circa 60 la sută ruși și ucraineni, iar cei care se declară moldoveni constituie aproximativ 40 la sută.
Unii experți subliniază că manifestațiile unioniste organizate adesea cu ostentație în unele localități din Republica Moldova, subminează eforturile Chișinăului îndreptate spre reîntregirea țării și fac ca Tiraspolul să fie mult mai reticent în dialogul cu autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.
Dintre locuitorii Transnistriei, care au participat la sondaj, 86% s-au pronunțat pentru alipirea regiunii la Rusia. Independența Transnistriei a fost susținută de 9% dintre respondenți, pentru reîntregirea cu Moldova s-au pronunțat 2%, iar pentru unirea cu România – un procent.
Sondajul a fost realizat de CRCOP pentru Centrului de Analiză Politică în perioada 2-9 iunie. Au fost chestionate 1,2 mii de persoane, iar marja de eroare este de 2,8%.
Mai mulți oameni politici, analiști și politologi susțin că Chișinăul și Bucureștiul trebuie să dezvolte relații exemplare și reciproc avantajoase în cele mai diverse domenii. În acest sens au fost evocate în repetate rânduri premisele de ordin istoric, lingvistic, cultural, etnic și geografic. Totodată, potrivit experților, dacă Republica Moldova își dorește cu adevărat să recapete controlul asupra regiunii transnistrene, este nevoie de o politică externă și internă echilibrată, de natură să unifice întreaga societate a țării și să ofere garanții pentru o dezvoltare social-economică solidă, iar asta se referă inclusiv la echilibrul care încă nu a fost atins în dezvoltarea relațiilor cu Rusia, România, UE și SUA.