M-am înscris acum o zi în grupul creat recent pe Facebook, numit ”Chișinăul după Chirtoacă”, unde, deocamdată, nu au loc prea multe dezbateri.
Azi am asistat la trei evenimente importante pentru Chișinău: raportul de auto-elogiere al edilului capitalei, o conferință de presă susținută de doi titani ai arhitecturii și urbanismului, Valeriu Lupașcu și Alexandru Panov și la dezbaterile inițiate la Primărie despre demiterea primarului Dorin Chirtoacă.
Deocamdată nu voi comenta raportul primarului.
Ascultându-i pe cei doi experți, Panov și Lupașcu, am înțeles că în această țară există mai mult decât destui experți veritabili, care știu totul despre transformarea Chișinăului într-o bijuterie, într-un oraș confortabil și prosper. Dar oamenii aceștia sunt din altă lume, adică nu fac parte din PL și din acest considerent opinia lor nu contează pentru actuala administrație liberală a capitalei.
Dezbaterile despre demiterea lui Chirtoacă par a fi un semnal că în Chișinău ar putea avea loc o schimbare radicală. Dar aici vreau să fac o remarcă: accentul pe demiterea lui Chirtoacă este atât de pronunțat, încât nimeni nu se întreabă, ce va urma după.
De aceea formulez eu întrebarea: ce va fi după ce, eventual, Chirtoacă va fi demis? Va fi mai bine? Oare? Cine-i va lua locul? Cine are viziunea cea bună, pe care liberalii nu o au?
Sunt absolut sigur de faptul că următorul primar al Chișinăului nu va fi un expert în dezvoltare urbanistică. Va fi produsul unor circumstanțe și campanii politice, bazate pe emoții și sentimente. Și succesorul lui Chirtoacă va fi ales ”cu ochii închiși”, așa cum se întâmplă în orice scrutin democratic.
Dacă va fi demis Chirtoacă, șansa Chișinăului va fi numai una: să își aleagă un primar care nu va fi expert în toate domeniile, ci care va avea inimă, suflet, ochi, urechi și intuiţie de adevărat edil. Șansa capitalei Republicii Moldova este să aibă un primar care nu va face politică și geopolitică, ci va fi atât de dedicat dezvoltării acestui oraș, încât toate facțiunile din Consiliul Municipal Chișinău să-l respecte, să-l susțină și să se simtă confortabil în cooperarea cu el.
Chirtoacă a făcut eforturi mari în activitatea sa de primar. Nu voi menționa aici reușitele și eșecurile lui, în afară de cel mai mare eșec: el a respins toate forțele politice din CMC, nu a știut să atragă orașul într-un adevărat dialog al dezvoltării, ci s-a fiert în permanență în cratița Partidului Liberal. Primăria nu a fost în timpul mandatelor acestuia un ”res publica”, ci o chestiune internă a PL-ului. Astfel administrația capitalei a fost atrasă în războaie politice și geopolitice și de aceea tot ce a provenit de la administrația respectivă, bun sau rău, a fost respins.
Dorin Chirtoacă a fost mai dedicat cauzei PL decât cauzei Chișinăului, iar acestea prin definiție nu pot fi nici identice și nici nu se pot suprapune.
Iată de ce azi toate forțele politice și cea mai mare parte a societății civile din capitală vor lua parte activ sau cel puțin vor asista cu amuzament la procesul de detronare a actualului primar al capitalei.
Ce va fi după plecarea lui Chirtoacă? La această întrebare trebuie să răspundem acum. În caz contrar experimentul liberal va fi reprodus în alte culori, dar cu rezultate similare.
