CHIŞINĂU, 6 apr – Sputnik. Liniştea de pe arena politică din Moldova este aparentă. Partidele parlamentare, dar şi cele din afara Legislativului se pregătesc intens de alegerile prezidenţiale, dar deocamdată ţin în mare secret deciziile luate în acest sens.
La 4 martie, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile legii de revizuire a Constituţiei referitoare la modul de alegere a preşedintelui ţării de către Parlament cu votul a 61 de deputaţi şi a stabilit că şeful statului trebuie să fie ales prin vot direct, universal şi secret. În contextul hotărârii Curţii Constituţionale, Parlamentul a decis vinerea trecută că alegerile prezidenţiale directe se vor desfăşura la 30 octombrie.
La 18 martie, Parlamentul a creat un grup de lucru care va avea misiunea de a elabora modificările şi completările la Codul Electoral conform noilor exigenţe şi pentru a elimina orice contradicţie din legislaţia electorală cu privire la alegerile prezidenţiale.
Paralel cu schimbările pe care le pregătesc deputaţii în Codul electoral, fiecare formaţiune are pe agenda sa politică şi identificarea candidatului pentru funcţia supremă în stat. Potrivit surselor Sputnik, unele partide parlamentare au decis deja cine va fi candidatul lor la prezidenţialele din octombrie, dar aşteaptă începutul campaniei electorale pentru a face marele anunţ.
Vicepreşedintele PD, Andrian Candu, a declarat anterior că partidul său va avea neapărat un candidat la prezidenţiale, care va fi identificat de comun acord cu membrii echipei. Sursele Sputnik spun că democraţii au decis deja cine va fi acest candidat, dar numele lui este ţinut pentru moment în mare secret.
Liberalii oferă răspunsuri evazive cu privire la candidatul lor la funcţia de preşedinte al ţării, dar au dat de înţeles că vor participa la acest scrutin. Liderul PL, Mihai Ghimpu, ar fi dispus să ocupe fotoliul de preşedinte al ţării, dar recunoaşte că în condiţiile create, când societatea este dezamăgită de felul în care trăieşte şi încotro se îndreaptă ţara, liberalii nu prea au mari sorţi de izbândă pentru a ocupa acest post.
„Trebuie să reuşim până la alegerile prezidenţiale să-i convingem pe oameni să nu renunţe la integrarea europeană. Este adevărat că oamenii şi-au pierdut încrederea”, a declarat Ghimpu.
Sputnik a încercat să afle dacă majoritatea parlamentară, creată din deputaţii PD, liberali şi un grup de neafiliaţi, foşti comunişti şi liberal-democraţi, examinează şi posibilitatea de a înainta un singur candidat la prezidenţiale, însă nu am primit un răspuns prompt. Interlocutorii noşti au declarat că toate deciziile vor fi luate când va fi lansată oficial campania electorală.
Partidul Comuniştilor din Moldova, la fel, nu a făcut nicio declaraţie cu privire la candidatura sa la prezidenţialele din octombrie. Liderul PCRM, Vladimir Voronin, care a avut două mandate în funcţia de preşedinte al ţării, ales de către Parlament, nu s-a expus asupra acestui subiect.
PLDM, care traversează acum o profundă criză internă după ce liderul formaţiunii Vladimir Filat a fost încarcerat şi învinuit de complicitate la fraudele bancare, cel mai probabil, nu va avea propriul candidat la funcţia supremă în stat. Consiliul Politic al PLDM a decis să iniţieze un dialog cu toate partidele pro-europene de opoziţie şi extraparlamentare pentru a identifica modalitatea de participare în alegerile prezidenţiale.
Liderul PSRM, Igor Dodon, deja a anunţat deschis că este dispus să candideze la funcţia de preşedinte al ţării.
Acelaşi lucru l-au făcut şi Andrei Năstase, liderul Platformei DA, şi Maia Sandu, liderul PAS.
Liderul Partidului Nostru, Renato Usatâi, nu va putea participa la scrutinul prezidenţial. Conform Constituţiei Republicii Moldova, candidatul la funcţia de preşedinte al ţării trebuie să aibă 40 de ani împliniţi, condiţie ce nu este valabilă pentru Usatâi.
Astfel, nu este exclus ca în turul doi al alegerilor prezidenţiale Platforma DA, PAS şi Partidul Nostru să susţină un singur candidat şi acesta va fi cel care va acumula cel mai mare număr de voturi în primul tur.
Comisia Electorală Centrală a anunţat deja că bugetul alegerilor prezidenţiale din această toamnă, luându-se în calcul două tururi, va ajunge la 100 de milioane de lei.
