În cadrul acestui for am expus câteva teze cu titlu de note scurte pentru această elaborare conceptuală fundamentală, care ar trebui să se cristalizeze în urma unor discuţii ample în mediul experţilor şi al politicienilor, a reprezentanţilor Bisericii, ştiinţei şi culturii. Prezentăm mai jos propunerile făcute acum câteva zile, la care am ataşat scurte precizări.
1. Trăsătura de bază a identităţii colective moldoveneşti este Ortodoxia.
Anume Ortodoxia constituie liantul de credinţă al unei largi majorităţi a poporului nostru, indiferent de apartenenţa etnică. Etica noastră socială, relaţiile interumane, noţiunile de bine şi rău, de moral şi imoral se întemeiază pe Ortodoxie. Şi asta indiferent de faptul dacă suntem practicanţi activi sau privim Biserica doar ca pe o instituţie socială de bază a tradiţiei şi culturii noastre. Tocmai de aceia fenomenele ce ţin de viaţa publică, de politică, de creaţia legislativă, de economie, de cultură, învăţământ, relaţii externe etc. sunt apreciate în funcţie de corespunderea sau necorespunderea lor poruncilor şi moralei ortodoxe. Nu poate exista o societate dreaptă fără ca aceasta să se sprijine pe Cuvântul divin. Tentativele de a prezenta omul ca pe o fiinţă autosuficientă, în stare să elaboreze propria viziune asupra lumii fără Hristos, în baza tuturor versiunilor antropocentrismului sau a antropolatriei, şi-au demonstrat tragica lor inconsistenţă.
2. Moldova este parte a Civilizaţiei Răsăritene Contemplative.
Pământul nostru este parte a marelui spaţiul al Uscatului, ce a creat de-a lungul mileniilor marea tradiţie spirituală de percepere verticală, sacră, spirituală a lumii. Civilizaţia negustorească, mercantilă, individualistă occidentală este străină identităţii profunde a poporului nostru. Eurocentrismul, occidentomania, încercările de a occidentaliza în mod artificial societatea noastră, de a ne impune nişte modele politice şi economice, coduri culturale, noţiuni despre familie şi normalitate, clişee conceptuale străine au avut urmări deplorabile pentru ţara noastră. A sosit timpul să ne debarasăm de paradigma improprie nouă a „civilizaţiei morţii”, a societăţii de consum, a lipsei de limite morale, a hedonismului, a vidului spiritual şi a pierderii sensurilor.
3. Neutralitatea permanentă a Moldovei reprezintă o componentă fundamentală a politicii noastre externe şi o piatră de temelie a Constituţiei noastre.
Ţara noastră trebuie să respingă rolul de vasal geopolitic al Occidentului, folosit în detrimentul intereselor noastre naţionale şi a politicii de bună vecinătate. Moldova nu are duşmani externi în persoana ţărilor vecine. Însă ea a devenit o „ţară-ţintă” pentru elita oligarhică mondială, bazată în SUA, pentru corporatocraţia transnaţională, pentru capitalismul financiar, cămătăresc, ce subjugă toate ţările şi popoarele lumii în avantajul elitei globale. Doar neutralitatea permanentă poate servi promovării unei politici externe independente şi demne.
4. Moldova pledează pentru o ordine mondială multipolară, întemeiată pe afinităţi de natură civilizaţională ale ţărilor şi popoarelor.
Alianţele strategice, pe care trebuie să le încheie Moldova, urmează să reflecte interesele ei politice, militare, economice, religioase şi culturale.
5. Moldova trebuie să renunţe la statutul de colonie politică şi economică a Occidentului în favoarea independenţei politice şi economice.
În această ordine de idei dictatul Washingtonului şi al Bruxellesului în politica internă şi externă a ţării este inacceptabil. Procesul aşa-numitei integrări europene, regimul de comerţ liber cu UE şi Turcia, dependenţa politico-economică faţă de FMI, Banca Mondială şi OMC trebuie respinse.
6. Moldova trebuie să renunţe de asemenea şi la statutul de colonie spirituală, intelectuală, culturală, ideologică a Occidentului.
Poporul Moldovei trebuie să conştientizeze propria misiune istorică, propria cale istorică. Tradiţia noastră multiseculară, rădăcinile noastre civilizaţionale străvechi, specificul nostru cultural ne dă dreptul să preluăm din exterior doar ceea ce se potriveşte şi poate fi adaptat la societatea noastră. Asta ţine şi de tehnologii, şi de elaborările ştiinţifice, şi de modelele sociale şi economice. Copierea oarbă a unor modele străine nouă este inacceptabilă şi contraproductivă.
7. Moldova are nevoie de o revoluţie intelectuală şi spirituală conservatoare.
Toate eforturile adevăraţilor patrioţi, uniţi de încrederea întrun rol onorabil pe care trebuie să şi-l obţină ţara în lumea de azi, indiferent de apartenenţa lor etnică, lingvistică sau religioasă, trebuie orientate spre crearea unei viziuni strategice asupra viitorului poporului nostru.
8. Proiectul naţional al Moldovei poate fi unul de succes şi viabil doar prin conjugarea eforturilor intelectualilor şi politicienilor de stânga, ce-şi focalizează atenţia asupra echităţii sociale, şi a intelectualilor şi politicienilor de dreapta, care se preocupă în mod prioritar de aspectele de ordin spiritual, cultural şi civilizaţional.
Doar acţiunea complementară a cercurilor cu adevărat de stânga şi a cercurilor cu adevărat de dreapta va reuşi să se opună cu succes discursului neoliberal dominant.
9. Restabilirea independenţei Moldovei şi crearea de condiţii pentru o viaţă politică şi publică liberă este imposibilă fără înlăturarea reţelei de influenţă străină.
În acest sens este necesar să se interzică finanţarea din exterior a structurilor media, a organizaţiilor neguvernamentale şi a sectelor religioase.
10. Pământul ţării aparţine exclusiv cetăţenilor ţării. Tocmai de aceea deschiderea pieţei funciare pentru investitorii străini este inadmisibilă.
Pentru a preveni înstrăinarea pământului cu destinaţie agricolă ce reprezintă o resursă economică şi spirituală de bază, se impune organizarea unui referendum naţional şi consfinţirea la nivel constituţional a acestei norme.
11. Moldova trebuie să respingă primatul economicului, caracteristic liberalismului, în favoarea primatului principiului spiritual.
Moldova are nevoie de un salt economic. Însă un model economic echitabil şi viabil nu se poate întemeia pe miturile neoliberalismului, ce conduc în mod inevitabil spre o concentrare excesivă de capital, oligarhizare, pauperizarea unor pături largi ale populaţiei, şomaj, exodul forţei de muncă spre pieţele externe, o politică socială imorală şi discriminatorie. „Determinismul economic”, aparenta concurenţă liberă, însoţită de aşa-zisul mecanism de autoreglare a „mâinii invizibile a pieţei”, trebuie să fie respinse. Avem nevoie de un stat puternic, ce instituie regulile de joc în economie şi veghează la respectarea lor, cu o distribuţie largă a proprietăţii şi a veniturilor, cu un sector financiar ce ar stimula producţia, iar nu ar sugruma spiritul antreprenorial. Liderii politici vor putea servi în mod onorabil societatea doar dacă aceştia vor fi ghidaţi de motive de ordin spiritual, de răspunderea pe care o poartă în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor, ce s-ar materializa în decizii de ordin social-economic echitabil.
12. Încheierea unui parteneriat strategic cu Rusia, fără de care Moldova nu-şi va putea asigura o politică internă şi externă independentă.
Acest parteneriat trebuie să se bazeze pe respect reciproc, pe similitudinile de ordin civilizaţional, pe principiul multipolarităţii, dar şi pe cel al neamestecului în treburile interne, pe eforturile comune îndreptate spre restabilirea unităţii teritoriale a Moldovei, pe principiul neutralităţii permanente a ţării, pe oferirea unui acces de o importanţă vitală pentru produsele moldoveneşti pe piaţa rusească. Moldova nu trebuie să tindă să devină parte a Rusiei, apendicele sau colonia ei, ci un partener egal cu o putere mondială, ce respectă opţiunea istorică a poporului moldovenesc de a fi un stat independent şi neutru. Noua arhitectură a Civilizaţiei de Răsărit, ce tinde spre o ordine mondială mai echitabilă şi mai echilibrată, trebuie să descopere în persoana Moldovei un subiect activ al relaţiilor internaţionale, iar nu un obiect al unor jocuri geopolitice, aşa cum este la ora actuală Patria noastră. Moldova este în stare să propună Rusiei un proiect pilot al unor relaţii bilaterale corecte, transparente, reciproc avantajoase şi eficiente. Iar o colaborare reuşită între ţările noastre poate şi trebuie să devină un exemplu bun pentru alte state din regiunea noastră.
Iurie Roşca
Opiniile exprimate de autor ar putea să nu coincidă cu poziţia redacţiei Sputnik Moldova.
