CHIŞINĂU, 30 mar – Sputnik. Corespondenţii Sputnik Moldova au discutat cu mai mulţi jurişti despre prevederile legislaţiei Republicii Moldova privind corespondenţa, martorii şi libertatea legală de a coresponda de care se poate bucura persoana aflată în detenţie.
Astfel, pe de o parte dreptul la corespondenţă şi secretul corespondenţei sunt garantate de legile organice, de Constituţie şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Totodată, aceste acte normative admit restrângerea dreptului la corespondenţă şi a secretului acesteia, în condiţiile legii. De asemenea, atunci când mesajele condamnaţilor urmăresc influenţarea martorilor, asemenea fapte cad sub incidenţa articolului 314 din Codul penal, susţin juriştii.
Când este vorba de persoanele arestate sau condamnate, dreptul la corespondenţă este limitat (nu exclus). Aceştia pot să expedieze scrisori într-un număr nelimitat, însă ele pot fi verificate şi cenzurate de administraţia penitenciarului, în condiţiile legii. Corespondenţa poate fi cenzurată în atunci când administraţia penitenciarului are temei să presupună că prin intermediul mesajelor expediate de cel deţinut se creează ameninţări pentru securitatea statului, securitatea instituţiei, pentru colaboratorii acesteia sau a altor persoane, a bunurilor acestora, ori conţine informaţii despre unele fapte cu caracter infracţional.
Deţinuţii au dreptul şi la convorbiri telefonice cu rudele, cu avocatul, cu organizaţiile de apărare a drepturilor omului, cu organele de drept etc. Spre deosebire de corespondenţa cu avocatul, cu organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului şi cu organele de drept (procuratura, instanţa de judecată, altele), cea adresată rudelor sau altor persoane apropiate va fi efectuată cu suportarea costurilor acesteia de către condamnat.
Însă dacă prin mesajele sale persoana aflată în detenţie încearcă să influenţeze martorii pe dosar, acesta riscă să fie cercetat în baza articolului 314 din Codul penal: „Determinarea la depunerea de declaraţii mincinoase, la formularea de concluzii false sau la efectuarea de traduceri incorecte”. Alineatul (1) al acestui articol stabileşte că se sancţionează penal următoarele fapte:
„Determinarea, prin constrângere sau prin promisiune, prin oferire sau dare de bunuri, servicii ori de alte avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale, a martorului sau a părţii vătămate la depunerea de declaraţii mincinoase, a expertului la formularea de concluzii sau declaraţii false, a interpretului sau a traducătorului la efectuarea de interpretări sau traduceri incorecte, precum şi la eschivarea de la depunerea declaraţiilor, de la formularea concluziilor sau declaraţiilor, de la efectuarea interpretărilor sau traducerilor, în cadrul urmăririi penale ori judecării cauzei în instanţa de judecată naţională sau internaţională”.
Juriştii au subliniat că Vlad Filat nu poate fi lipsit de dreptul său la corespondenţă. Acest drept îi poate fi doar restrâns, în condiţiile legii. Pe de altă parte, dacă în corespondenţa sa procurorii vor identifica elemente care constituie acţiuni îndreptate spre influenţarea martorilor de a face depoziţii false şi dacă vor putea demonstra cu probe aceste fapte în judecată, atunci pe numele fostului premier ar putea fi deschis un nou dosar penal. Potrivit juriştilor, dacă Filat ar fi comis asemenea fapte cu ajutorul unor complici, aceştia din urmă de asemenea ar putea fi cercetaţi penal, în cazul în care procurorii vor dispune de probe concludente ce ar arăta intenţia infracţională a acestora, urmată de fapte pedepsite penal. Fie că este vorba despre scrisori personale sau mesaje postate pe Facebook, cum e la modă astăzi.
