Titlul ales pentru acest editorial ar putea să le pară unora exagerat şi la prima vedere aşa este. Însă catastrofele nu sunt doar acele cataclisme, incidente, blocaje sau derapaje ce se produc efervescent, sunt vizibile şi inteligibile pentru masele largi. Ele pot fi şi latente, ceea ce nu presupune câtuşi de puţin că efectele unor turnuri nefaste greu de sesizat produc rezultate mai puţin grave.
Preşedintele Curţii Constituţionale anunţa recent la postul naţional de televiziune că alegerea directă a preşedintelui ar avea mai multe urmări bune, decât rele. Asta, potrivit magistratului, va scoate în faţă o figură independentă, activă, care va lansa tot felul de mesaje şi iniţiative, îi va pune în gardă pe mulţi… Impresia noastră a fost că domnul Tănase anunţa creşterea semnificativă a şanselor că vom avea un şef de stat care va anima la maximum viaţa publică, va fi un catalizator al dialogului şi al echilibrului. Este adevărat că şi astfel de deznodăminte sunt posibile.
Am putea-o lua la vale pe mai multe căi
Însă există multe alte căi pe care ar putea-o lua la vale situaţia din ţara noastră, despre care aproape toţi se feresc cu încrâncenare să vorbească.
Un şef de stat ales în cadrul unui scrutin universal va ajunge în funcţie graţie unei campanii electorale populiste bine finanţate. Iar bani pentru alegerea „preşedintelui nostru” vor da şi cercurile cu interese din ţară, precum şi cele de peste hotare. Partidele, aşa cum arătam anterior, nu vor sta nici ele cu mâinile încrucişate, ci vor scoate în arenă jucători capabili să ofere show-uri captivante, de natură să seducă mase largi de alegători. Sistemul bazat pe seducere şi pe minciuna instituţionalizată va funcţiona perfect.
În fotoliul prezidenţial vor urca, de la un scrutin la altul, tot felul de figuri politice, care se vor afla în conflict cu alte cercuri politice. Dacă preşedintele ales de Parlament are o legătură destul de strânsă cu majoritatea parlamentară, apoi cel care este „reprezentantul direct al poporului” va privi legislativul de la balcon şi va pregăti terenul pentru alte alegeri, în care ai săi vor trebui să câştige.
Un preşedinte „ales de popor” va fi mai cu iniţiativă? Da, categoric! Numai că diferenţa între poveştile proliferate azi şi realitatea cea crudă este că acesta va veni cu multe iniţiative populiste. Am vrea să nu fie aşa, dar nu putem cădea într-o ignoranţă atât de crasă, încât să facem abstracţie de natura omului, de psihologia grupurilor şi a maselor.
Ce vom avea în Republica Moldova după ce vom alege un preşedinte „al poporului”? Mai mult populism, mai multă pălăvrăgeală, un discurs public mult mai contondent, iar arena pentru bătăliile cu speculaţii politice, inclusiv foarte murdare, se va extinde semnificativ.
Efectele unei decizii istorice
Ce efect are decizia din 4 martie 2016 a Curţii Constituţionale? Aceasta a dezumflat elanul protestatar şi a anulat pericolul alegerilor parlamentare anticipate. Actualul parlament şi actualul guvern nu mai au nimic în comun cu viitorul preşedinte. Mandatele acestora depind exclusiv de viabilitatea majorităţii şi de reuşitele executivului. Cel de al doilea efect (evitarea anticipatelor) este, în principiu, salutabil. Dar în schimb ne-am pomenit cu un sistem în care confruntarea cu mari scântei dintre preşedinte şi parlament a devenit mult mai posibilă şi mai periculoasă. Iar dacă şeful statului va reprezenta o tabără adversă majorităţii parlamentare, irosirea zădarnică a energiilor în scopuri populiste şi distragerea atenţiei de la problemele reale vor fi elemente definitorii de bază ale modului în care funcţionează sistemul politic moldovenesc.
Un alt mit în care cred mulţi din toată inima este că „preşedintele poporului” va lupta mai eficient cu corupţia. Dar martorii acestui crez nu şoptesc nimic despre rolul şi statutul real al şefului statului şi nici despre instrumentarul politic şi juridic de care dispune acesta. Este adevărat că preşedintele poate face declaraţii publice cu tot felul de ocazii. Dar asta oare nu arată că ceea ce este menţionat mai sus este perfect valabil, adică faptul că în această ţară se va înmulţi şi mai mult pălăvrăgeala lipsită de fapte concrete? Oamenii, după o vreme, nu vor mai şti ce să creadă; asta chiar dacă „preşedintele poporului” va fi la modul real băiat bun de tot, sinceritatea întruchipată şi va avea sută la sută dreptate. În acest fotoliu „decorativ” ar putea urca, periodic, băieţi (şi fete, de ce nu?) de treabă. La asta se va limita toată eficacitatea noii noastre situaţii politice. Pentru că pârghiile (adică lipsa acestora) îi vor juca festa.
E nevoie de o reaşezare sănătoasă a bazelor constituţionale
Starea în care ne-am pomenit dictează nevoia unui dialog serios, patriotic şi angajat despre sistemul nostru constituţional. Un regim parlamentar bine echilibrat şi asigurat cu toate mecanismele de depăşire a crizelor şi blocajelor este mult mai bun decât unul semiprezidenţial, în care domină emoţiile şi vorbăria deşartă. Trebuie să ne mişcăm din această paradigmă spre alta, în care raţiunea de stat, eficienţa, binele comun, dreptatea, echitatea şi vocaţia ţării sunt principiile pe care se bazează reflecţia despre structura statului. Însă actuala clasă politică nu are capacitatea de a se angaja într-un asemenea dialog. Aceasta trebuie să apeleze la oamenii care au toată înţelepciunea, experienţa şi viziunea. Pe aceştia trebuie să-i căutăm la noi acasă, nu prin cercurile hiperdotate şi extrem de eficiente, dar care servesc interese străine.
P.S. Apropo, prevederea referitoare la vârsta de 40 de ani a candidatului la funcţia de preşedinte a fost, totuşi, avizată pozitiv de Curtea Constituţională 1999? Răspunsul, ca atare, ne este cnoscut, însă am considerat că este cazul să fie pusă şi cu această ocazie respectiva întrebare.
Opiniile exprimate de autor ar putea să nu reflecte poziţia redacţiei Sputnik Moldova.
