BUCUREȘTI, 17 mar — Sputnik. Falimentarea industriei românești a fost condiționată de Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, a declarat în exclusivitate pentru Sputnik economistul român Bogdan Radu Herzog, licențiat în Relații Economice Internaționale.
Cel mai mare combinat integrat de creștere a porcilor din Europa, Comtim, a fost construit în anii 1980 în mod special pentru exporturile către Uniunea Sovietică, spune economistul. Însă, odată cu prăbușirea politică și economică a Rusiei în anii 1990, produsele românești au fost substituite pe piața rusă într-o prima fază de produse de carne din Europa și America de Nord, aruncate la preț de dumping (susținut prin subvenții).
Analistul român mai notează că în această competiție, carnea de porc românească, nesubvenționată nu a putut rezista, iar complexele zootehnice românești au sfârșit prin a-și pierde piața externă. Coroborat cu hiperinflația anilor 1990 și dobânzile majorate aferente la creditele în lei, marile complexe zootehnice românești au intrat pe rând în faliment, în cazul Comtim, în 1999. La faliment combinatul a fost preluat de italieni și vândut ulterior gigantului american Smithfield, cumpărat integral recent de chinezi. Astăzi, combinatul funcționează acum la o capacitate cel puțin egală cu cea din anii 1980.
„Falimentarea și vânzarea Comtim au fost unele din condițiile punctuale ale acordurilor de creditare a statului român semnate cu FMI și Banca Mondială de către Guvernul Ciorbea la sfârșitul anilor 1990", a declarat Herzog.
Economistul a mai adăugat că la acea vreme s-a susținut că fără aceste acorduri, cel mai probabil statul român ar fi intrat în incapacitate de plată. Cu alte cuvinte, Banca Mondială a condiționat creditarea României între altele de falimentarea celui mai mare complex zootehnic.
„Politicile de "privatizare/ lichidare" economică și ridicare a barierelor de protecție comercială din Rusia anilor 90 au fost coordonate, din câte știu, de Larry Summers, ulterior Secretary of The Treasury și Președinte la Harvard", a mai subliniat interlocutorul Sputnik.
Referindu-se la schimburile comerciale internaționale, Bogdan Radu Herzog spune că în momentul în care toate creditările din lume și tranzacțiile comerciale se fac direct sau indirect într-o singură monedă, controlul ratelor de schimb și al accesului la credit permite a se stabili cu precizie: cine supraviețuiește și cine nu, cine are credit și poate face achiziții și cine trebuie să dispară.
