CHIŞINĂU, 16 mar – Sputnik. Curtea Constituţională a refuzat să examineze o sesizare a Preşedintelui Nicolae Timofti, care a solicitat interpretarea prevederii de la alineatul (1) al articolului 90 din Constituţie, ce se referă la durata mandatului şefului statului. Despre aceasta a comunicat miercuri serviciul de presă al CCM.
Autorul sesizării (preşedintele) a solicitat interpretarea articolului 90 alin.(1) coroborat cu articolele 80 alineatele (1) şi (2), dar şi cu articolul 91 din Constituţie, cu elucidarea următoarelor aspecte:
1. Apariţia vacanţei funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în condiţiile art. 90 alin. (1) din Constituţie, în legătură cu expirarea a patru ani de la depunerea jurământului este temei pentru asigurarea interimatului funcţiei în conformitate cu art. 91 din Constituţie?
2. Când expiră mandatul Preşedintelui Nicolae Timofti, ales la 16 martie 2012 şi început din ziua depunerii jurământului la 23 martie 2012, ţinând cont de prevederile Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 7 din 4 martie 2016 care au restabilit alegerea şefului statului prin votul direct al cetăţenilor?
Curtea a reţinut că prevederile în cauză au fost interpretate anterior de către Curtea Constituţională.
Astfel, prin Hotărârea nr.43 din 14 decembrie 2000, Curtea a reţinut că, în cazul apariţiei vacanţei funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova (art.90 alin.(1) din Constituţie) în legătură cu expirarea duratei mandatului (art. 80 alin. (1) din Constituţie), Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul, potrivit art.80 alin.(2) din Constituţie, până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou-ales.
De asemenea, prin aceeaşi hotărâre, Curtea a menţionat că interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, survine doar în caz de vacanţă a funcţiei în urma demisiei sau demiterii Preşedintelui, a imposibilităţii temporare sau definitive de a-şi exercita atribuţiile sau a decesului și se asigură în conformitate cu art.91 din Constituţie (în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru).
Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi dispozitivul hotărârii menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
În plus, cele statuate de Curtea Constituţională prin hotărârea menţionată sunt reiterate în Hotărârea nr. 7 din 4 martie 2016 în care a subliniat că efectele acesteia nu se extind asupra Preşedintelui Republicii Moldova, ales prin votul Parlamentului exprimat la 16 martie 2012. Astfel, acesta rămâne în funcţie până la expirarea mandatului pentru care a fost ales, astfel cum prevăd dispoziţiile articolului 80 alineatul (2) din Constituţie, şi anume până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou-ales.