CHIŞINĂU, 4 mar – Sputnik. Vineri, Curtea Constituţională a Republicii Moldova va examina sesizarea unui grup de deputaţi din fracţiunea parlamentară a PLDM, care au solicitat interpretarea prevederii de la alineatul (1) litera c) din articolul 135 din Constituţiei, coroborat cu art.141 alineatul (2) din Constituţie, precum şi exercitarea controlului constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr. 1115-XIV din 5 iulie 2000 cu privire la modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova.
Este de menţionat faptul că prin Legea nr. 1115-XIV din 5 iulie 2000 Parlamentul a revizuit modalitatea de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, adoptând o nouă redacţie a articolului 78 din Constituţie.
Astfel, după această intervenţie a legislativului în textul Constituţiei, şeful statului este ales de Parlament cu votul a cel puţin trei cincimi din numărul total al deputaţilor.
Autorii sesizării care va fi examinată vineri de CCM au remarcat faptul că în iulie 2000 Parlamentul a adoptat o lege de modificare şi completare a Constituţiei care ar fi diferită conceptual de proiectul avizat pozitiv de autoritatea de jurisdicţie constituţională. În opinia autorilor sesizării, faptul că deputaţii au votat o normă ce prevede cele trei cincimi necesare pentru alegerea statului, în timp ce proiectul avizat de CCM prevedea un număr de 51 de deputaţi (minimum), ar fi contrară legii supreme.
Curtea Constituţională urmează să se pronunţe atât asupra constituţionalităţii votului de revizuirea Constituţiei, cât şi să dea o interpretare încărcăturii juridice a avizelor CCM la proiectele de legi constituţionale. Cu alte cuvinte – să explice dacă adunarea legislativă este sau nu este obligată să voteze doar proiectele de modificare a Constituţiei avizate pozitiv de autoritatea de jurisdicţie constituţională.
Decizia CCM pe marginea acestei sesizări ar putea să reaşeze bazele constituţionale ale modului de organizare a puterii politice din Republica Moldova.
