CHIȘINĂU, 13 decembrie — Sputnik. Cunoscuta companie britanică de cercetări sociologice „Populus” a realizat un nou sondaj „Sputnik.Мнения”, la comanda Agenției Internaționale de Știri și Radio Sputnik. La întrebarea „Cum pot influența oamenii simpli din țara dumneavoastră politica externă a statului?”, 60 la sută din participanții la acest sondaj din Uniunea Europeană și 57 la sută din Statele Unite ale Americii au răspuns că aceștia nu au nicio pârghie pentru a determina cursul politicii externe. Doar cinci la sută din cei chestionați în Europa au spus că cetățenii simpli pot influența semnificativ politica externă.
Europenii recunosc că ei nu pot influența politica externă
Cel mai mare procent al cetățenilor care spun că nu au nicio influență asupra politicii externe este în Bulgaria – 83 la sută, în Marea Britanie cota acestora este de 65 la sută, în Germania – 51 la sută și câte 63% — în Franța și Polonia. Totodată, 41 la sută din locuitorii Statelor Unite ale Americii consideră că oamenii simpli nu pot influența politica externă promovată de Washington, și doar 14 la sută cred că, dimpotrivă, opiniile acestora sunt determinante atunci când autoritățile iau decizii în domeniul politicii externe.
Sondajul „Sputnik.Мнения” nu a fost realizat și în Republica Moldova, dar asta nu înseamnă că situația de la noi ar fi alta. Ba dimpotrivă, putem afirma cu toată tăria că și în țara noastră cetățenii nu au nicio pârghie de a influența politica externă a statului. Ba mai rău, de multe ori, politica externă promovată de autorități este în flagrantă contradicție cu vrerea oamenilor sau a majorității cetățenilor.
Să luăm de exemplu opțiunea Est sau Vest. Din 2009, la guvernare în Republica Moldova se află alianțe care își spun bombastic „proeuropene”, deși în toată această perioadă majoritatea populației, ne place sau nu ne place, nu și-a dorit aderarea la comunitatea europeană. Ci, dimpotrivă, toate sondajele, inclusiv cele realizate de Institutul Republican American, care nu poate fi bănuit de simpatii promoscovite, au arătat constant că majoritatea moldovenilor își dorește aderarea țării la Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan). Chiar și ultima cercetare sociologică a Institutului de Politici Publice arată clar că, cel puțin, cei care doresc ca Moldova să fie parte a Uniunii Vamale sunt mai mulți, 48 la sută, decât cei care optează pentru Uniunea Europeană, 45 la sută.
O alianță proeuropeană, în folosul unor interese străine
Cu toate acestea, deja de mai bine de o lună, fracțiunile din Parlamentul de la Chișinău se screm să constituie neapărat o coaliție proeuropeană. O nouă Alianță pentru Integritate Europeană este privită de majoritatea politicienilor de la Chișinău ca un scop în sine, dar nu un instrument de guvernare a țării în folosul cetățeanului, în folosul statului, ci, mai curând, în folosul intereselor geopolitice ale Occidentului, ai căror clienți fideli sunt liberalii, liberal-democrații, democrații și cei din grupul Leancă.
Știu că în asemenea situații guvernanții fac trimitere în mod fățarnic la voința electoratului, spun că pe ei i-a ales poporul, iar lor mandatul de deputat le-a oferit libertatea să decidă politica externă a țării. Așa ar fi, dacă alegerile ar fi fost libere cu adevărat în Republica Moldova, dacă alegătorii nu ar fi fost manipulați, dacă partidele, concurenții electorali nu ar fi fost scoși din cursă chiar în perioada electorală și dacă rezultatele alegerilor nu ar fi fost de-a dreptul trucate de către autoritățile electorale, care se află în subordinea celor politice. Și lucrul acesta îl știe toată lumea. În cadrul Barometrului de Opinie Publică, lumea a fost întrebată dacă crede că Republica Moldova este guvernată de voința poporului. Doar patru la sută au răspuns afirmativ, în timp ce 91 la sută a spus clar: nu. Totodată, doar 12 la sută cred că alegerile în Republica Moldova sunt libere şi corecte, iar 78 de procente consideră că acestea nu sunt nici libere, nici corecte.
Moldova, o provincie cu statut juridic de colonie
Să fiu înțeles corect: acest text nu este o pledoarie în favoarea Uniunii Vamale și împotriva Uniunii Europene. Dacă e să fim sinceri, trebuie să recunoaștem că țara noastră nu va ajunge niciodată membră a Uniunii Europene care și fără Republica Moldova e pe cale să se prăbușească. Dar nici a Uniunii Vamale, la care nu putem să aderăm pentru că nu avem hotar comun nici nu Rusia, nici cu Belarus și nici cu Kazahstan. Ba dimpotrivă, între noi și spațiul Uniunea Vamală se află Ucraina care este ostilă acestei comunități euroasiatice. Și Moldova nu are nevoie nici de Uniunea Vamală, nici de Uniunea Europeană, ci de o politică protecționistă, dacă vrem ca să nu ajungem o provincie cu statut juridic de colonie.
Ceea ce am dorit să arătăm este inconsistența democrației liberale din Occident, care a fost importată la noi într-o formă și mai găunoasă, și mai amorală, în care minoritățile, de la cele politice până și cele sexuale, decid în locul majorității.
Epoca Ceaușescu, la Chișinău
Situați din Republica Moldova privind politica externă a statului amintește de un banc în vogă în România din perioada lui Ceaușescu. Cică învățătoarea i-a cerut lui Bulă să compună o poezie patriotică despre România. Acesta vine a doua zi și recită: “România-i țară mare / Și are canal la mare, / Și se plimbă cu bărcuța / Ceaușescu și Lenuța!”. Bineînțeles, învățătoarea îl dă afară din clasă pe Bulă pentru poezia lui nepatriotică. Pe coridor însă de Bulă dă directorul școlii, care îl întreabă de ce nu este la ore și îi cere să-i recite și lui poezia pe care a compus-o despre România. Și Bulă o recită doar că într-o altă formă: “România-i țară mare / Și are canal la mare, / Și se plimbă cu vaporul / Ceaușescu și poporul!”. Când însă este adus în clasă și este pus să explice de ce pe hol a recitat o poezie, dar la ore alta, el răspunde în spiritul perioadei de atunci: “ Ehe, tovarășu' director, vedeți dumneavoastră, una e politica externă și alta e politica internă”.
Se pare că spiritul epocii Ceaușescu domină astăzi Republica Moldova, iar guvernanții de la Chișinău sunt urmașii lui Bulă.
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacției.
