CHIŞINĂU, 8 oct – Sputnik. Ecologiştii moldoveni bata alarma în legătură cu problemele de mediu care s-au acumulat în ţara noastră. Joi, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele Mişcării ecologiste, Alecu Reniţă, a chemat societatea la solidaritate în vederea creării unui front comun pentru salvarea naturii şi impunerii unei bune guvernări în domeniul mediului ambiant.
Alecu Reniţă a evidenţiat principalele grupuri de probleme din domeniul protecţiei naturii: pădurile, subsolul, apele, monumentele naturii şi problemele provocate de dezvoltarea urbană ostilă mediului.
„Republica Moldova este ţara din Europa cu cea mai mică suprafaţă de teritoriu împădurit. În ţările Uniunii Europene media de teritoriu împădurit este de peste 30 la sută, în timp ce în Moldova doar 12 la sută din teritoriu este împădurit. Dar şi pe acestea le dăm în arendă; în arenda cinegetică şi pentru aşa zisa arendă recreativă, care înseamnă de fapt privatizarea pădurilor”, a spus Reniţă.
Referindu-se la arenda recreativă, specialistul în ecologie a subliniat că aceasta constituie „un gen de urbanism în natură, în pădure, unde se toarnă beton, se ridică garduri şi alte elemente de infrastructură”.
Alecu Reniţă a subliniat şi faptul că „la moment, nu avem păduri sănătoase nici măcar cinci la sută din suprafaţa lor totală. Iar cei care au luat în arendă păduri pentru tăiat lemn, au luat cele mai sănătoase păduri ale ţării, care sunt fondul semincer al Republicii Moldova”.
O altă problemă este cea a subsolului, unde avem o mulţime de cariere ce exploatează bogăţia ţării, fără ca societatea să aibă de câştigat ceva din asta.
„Peştera de gips „Emil Racoviţă”, de exemplu, este a treia din Europa şi a şasea din lume ca lungime. O adevărată bijuterie naturală a Republicii Moldova, dar e supusă unui mare pericol de o companie privată. Groapa de unde această companie extrage gips se află chiar deasupra peşterii. Acolo se fac explozii”, a atenţionat Reniţă.
Specialistul s-a referit şi la stâncile Prutului, monumente ale naturii pe care le putem pierde din cauza unei decizii abuzive a primăriei Horodişte. Este vorba despre stânci de mare valoare, în timp ce pentru unii ele nu sunt nimic altceva decât piatră. Acestea ne reprezintă şi trebuie să fie păstrate pentru generaţiile viitoare, a conchis expertul.
Alte probleme de mediu relevate de Alecu Reniţă sunt zonele umede, care au fost afectate de o serie de proiecte de infrastructură, cum ar fi Calea ferată „Giurgiuleşti-Cahul”, pescuitul industrial, care este un jaf pe râul Nistru, ce a condus la scăderea catastrofală a populaţiei de peşte în acest râu, ignorarea importanţei râurilor mici şi spaţiilor verzi din Chişinău, distruse de construcţiile abuzive, la ridicarea cărora nu se ţine cont de proporţii şi de efectele pe termen mediu şi lung.
„Astăzi este nevoie de un front comun, ca să rezolvăm cât mai multe dintre problemele de mediu acumulate. E nevoie de o bună guvernare de mediu. Dar e nevoie şi de o presiune a societăţii asupra factorilor de decizie”, a spus Alecu Reniţă.
