CHIŞINĂU, 26 sept – Sputnik. Râurile Prut şi Nistru reprezintă principalele artere ale Republicii Moldova, apa cărora este folosită conform necesităţilor populaţiei. Potrivit unei analize a Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), calitatea apei acestor râuri după indicii hidrochimici (IPA) pe parcursul anilor 2010 – 2014 corespunde claselor de calitate II-III (curată — poluată moderat).
În Nistru se evidenţiază o poluare mai pronunţată în avalul oraşelor şi localităţilor de pe cursul râului. O dată cu înaintarea râului pe teritoriul Republicii Moldova cresc şi concentraţiile elementelor biogene, ceea ce denotă influenţa antropică semnificativă pe care o exercită localităţile urbane şi rurale amplasate în bazinul hidrografic al Nistrului.
Calitatea apei râurilor mici, în anul 2014, se caracterizează printr-un grad înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitriţi, produse petroliere, fenoli, detergenţi anioni-activi, consumul biochimic de oxigen CBO5 şi un nivel redus al conţinutului de oxigen dizolvat în apă.
Starea râurilor mici, în urma creşterii presiunii antropice şi climatice este estimată ca dezastruoasă. Apele neepurate sau epurate insuficient, continuă sa fie evacuate în râuri. Acestea primesc apele reziduale şi sunt un mediu pentru dezvoltarea florei patogene.
S-a redus semnificativ debitul de apă în perioada de vară-toamnă. Odată cu reducerea nivelului apei creşte încărcarea antropogenă şi în urma poluării apei a scăzut numărul speciilor sensibile la poluare.
Conform elementelor hidrobiologice analizate, apa din râurile Draghişte, Larga, Lopatnic, Medveja, Sărata, Vilia, Zelionaia a fost apreciată ca fiind „curată” şi a fost atribuită clasei a II-a de calitate; apa din râurile Ilenuţa, Camenca, Ciorna, Ciuhureţ, Delia, Frăsineşti, Nârnova, Racovăţ, Salcia Mare, Cogâlnic, Ialpug, Răut, Ciuhur şi Cubolta a fost apreciată ca „moderat poluată” şi a fost atribuită clasei a III-a de calitate. Râurile Bâc, Botna, Lunga, Ichel şi Cahul au fost apreciate cu clasa intermediară III-IV – apa este „moderat poluată” cu tendinţa spre „degradată”. Apa din unele secţiuni ale râurilor Bâc, Botna, Gârla Mare, Lunga şi Răut a fost apreciată cu clasa de calitate V — „poluată”.
În anul 2014 în comparaţie cu anul precedent concentraţiile ionilor de amoniu în apa Prutului nu au suportat modificări esenţiale.
În rezultatul monitorizării efectuate pe parcursul ultimilor 5 ani se constată că cele mai multe cazuri de poluare înaltă (PÎ) au fost înregistrate în anul 2014 (113 cazuri), iar cele mai multe cazuri de poluare excepţional de înaltă (PEÎ) au fost înregistrate în anul 2013 (24 cazuri) pe râuleţele interne, precum r. Bâc, r. Ichel, r. Cogâlnic şi r. Lunga.
Factorii care influenţează negativ calitatea apelor de suprafaţă sunt activitatea ineficientă a instalaţiilor de epurare a apelor uzate, utilizarea nechibzuită a fertilizanţilor în agricultură, apele pluviale şi de şiroire, depunerea de poluanţi din atmosferă, ploile acide.
„Gospodărirea mai bună a apei necesită tehnologii noi, inclusiv perfecţionarea tehnologiilor autohtone, pentru a da posibilitatea utilizării raţionale a resurselor de apă limitate şi a protejării ei împotriva poluării”, conchide Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului în analiza sa.
