Ei spun sincer despre sancțiuni că acestea sunt aceleași arme ca și Stinger-ele și Panzerfaust-urile. Fură în mod deschis banii Rusiei din conturi, case din Europa și tablouri de la expoziții. Ei așteaptă cu nerăbdare următorul fals ucrainean sângeros pentru lega de acesta o nouă ofensivă.
Wunderwaffe (arma minune) în acest război, analogul economic al „Big Bertha” trebuia să fie refuzul convenit al țărilor UE de a cumpăra gaz și petrol din Rusia. Dar apoi ceva a mers prost. Americanilor le este ușor să refuze hidrocarburile rusești, le au pe ale lor din plin. Europa, cu deficit de energie, se află într-o poziție complet diferită. Principalele riscuri îi revin locomotivei economiei UE - Germaniei.
„Ar fi fost o catastrofă – de neconceput cu doar câteva luni în urmă, dar astăzi pare complet real”, așa descrie proprietarul unei firme de inginerie electrică din Germania de Vest o posibilă oprire a gazului rusesc. El le-a cerut în mod expres jurnaliştilor ziarului The Guardian să nu menţioneze în în material nici numele lui, nici numele companiei. (Cum altfel, o astfel de crimă de gândire - să te îndoiești de beneficiile sancțiunilor anti-ruse). Omul de afaceri a recunoscut că fără gaz rusesc, precum și nichel și aluminiu, compania lui veche de o sută de ani ar da instantaneu faliment.
„Ziua X” este ceea ce germanii numesc momentul în care țara lor va înceta să mai primească gaz rusesc. Cincizeci de miliarde de metri cubi de gaz pe an pentru Germania, două sute de milioane de euro pe zi pentru Rusia - acesta este prețul problemei. Dar acesta este doar începutul. Întreaga industrie a Germaniei a fost amenințată și ea este cea care trage înainte întreaga economie a Uniunii Europene.
Uimitoarea ironie a istoriei. Legendarele corporații germane - Krupp și Thyssen, Bauer și BASF - s-au îmbogățit cu succes atât în primul cât și în cel de-al doilea război mondial. Există o opinie populară că au participat la incitarea lor – cum să nu, cu o așa afacere. După următoarea înfrângere a statului german, toate aceste corporații au efectuat un mic rebranding, și-au schimbat managerii de top și și-au continuat cu succes activitățile. Omenirea a încercat să nu-și amintească că milioane de soldați sovietici au fost uciși din cauza armelor produse de Krupp, iar Bauer a finanțat experimente umane în lagărele de concentrare naziste. Însă erau doar lucruri mărunte din viață. Dar niciodată cele mai mari corporații ale Germaniei nu au riscat atât de mult ca în prezent într-un război economic împotriva Rusiei.
Germania a elaborat deja trei planuri de acțiuni pentru cazul în care aprovizionările cu gaz din Rusia sunt întrerupte. În fiecare dintre acestea, prioritatea aprovizionării cu energie este atribuită spitalelor și producției farmaceutice. Urmează clădirile rezidențiale - germanii vor îngheța de dragul Ucrainei, însă nu va fi mortal. Dar livrările de gaz către întreprinderi vor fi întrerupte înaintea tuturor. Spre ce va duce asta?
Producția va da faliment, milioane de oameni își vor pierde locurile de muncă. Toate acestea sunt pe fundalul prețurilor galopante la energie, alimente și chirie de locuințe. Dacă e să ne exprimăm decent, pe cea mai mare economie a Europei o așteaptă recesiunea. „La drept vorbind” -spune șeful BASF, Martin Brudermüller, pentru The Guardian - „acest lucru ar putea duce la cea mai gravă criză de după al Doilea Război Mondial și ar putea pune capăt prosperității noastre”.
Ei bine, Rusia ar putea să-și folosească wunderwaffe-ul chiar acum și, fără să aștepte ca germanii să acționeze, să-le taie ea gazul. Acest lucru este deja solicitat în Duma de Stat. Ce va însemna asta pentru Germania?
Desigur, vor ieși imediat în stradă antreprenorii falimentați, nemții care-și vor pierde locul de muncă. Acolo, însă, îi vor aștepta refugiați ucraineni, care le vor explica de ce trebuie să moară de foame și să înghețe. Și dacă nu le va reuși, forțele de securitate vor interveni. Câini polițiști, tunuri cu apă, gaze lacrimogene - în ultimii ani, Europa s-a antrenat să disperseze orice, chiar și cele mai mari demonstrații. Protestele vor fi curmate fără milă pentru ca cetățenii să nu scoată nasul în stradă.
Situația se va complica de inevitabila „recrutare de toamnă” al imigranților ilegali din Africa și Asia. Confruntați cu amenințarea foametei, ei vor fugi în Europa ospitalieră, în primul rând în Germania. Aceasta înseamnă că vor trebui să împartă și ei - atât bonuri de alimente, cât și indemnizații de șomaj. Și dacă un burghez va încerca să protesteze împotriva lor, migranții înșiși îl vor domoli. E simplu pentru ei.
Pentru o vreme, guvernul german va putea să înăbușe cu bani flăcările furiei populare. Dar tiparnița funcționează la capacitate maximă încă din 2020, inflația din zona euro bate deja toate recordurile. În ce se va transforma această monedă într-un an?
Este clar se poate aștepta ceva din partea politicienilor germani. Ei îndeplinesc în mod clar comenzi de la Washington. Dar de ce tace legendarul business german, frumusețea și mândria economiei mondiale? Căpitanii săi au predat deja Nord Stream 2, iar acum doar mormăie ceva de neinteligibil.
Cert este că o mare parte a businessului german își are piața de desfacere în Statele Unite. Manipulând accesul la el, Washington poate cere orice de la capitaliștii germani - chiar și să se sinucidă izbindu-se de zid. Aceasta este cea mai bogată piață din lume, beneficiile sunt evidente. Germanii pot, scrâșnind din dinți, să plece din Rusia, dar pierderea unui consumator american este, pentru mulți, asemeni morții.
O altă speranță a germanilor pentru vechea zicală „în timp ce cel gras se usucă, cel slab moare”. Rusia este cea care a fost numită „slabă” aici. Așteptările că economia Rusiei se va prăbuși înaintea celei germane. Redirecționarea livrărilor de hidrocarburi către alți cumpărători va necesita noi investiții uriașe. Creșterea prețurilor și șomajul vor duce la turbulențe sociale.
În cele mai tentante vise germane, ca urmare a unui război economic, Rusia se va destrăma, își va preda arsenalul nuclear, iar apoi râvnitul gaz rusesc (precum și petrolul, și nichelul, aluminiul și diamantele) va merge către Germania în general „gratuit”. Acesta este un trofeu impresionant, pentru care merită să lupți! Să înghețe în case, să nu se spele sub duș, să treacă de la carne de vită la lăcuste.
Nu e de mirare că populația Europei a fost dresată atât de mult timp cu ajutorul fetiței înfiorătoare Greta Thunberg. Vă amintiți de toate acele proiecte grozave despre a mânca de două ori pe zi, a et spăla o dată pe săptămână, a locui în spații coliving, a merge exclusiv cu bicicleta? Da, da, acesta este același „Great Reloaded”. A fost poziționat ca o luptă împotriva încălzirii globale. Astăzi se dovedește că acest miliard de aur a fost antrenat să lupte cu Rusia.
Este, de fapt, foarte deprimant să vii după muncă într-un apartament neîncălzit și să gătești carne de soia pentru cină. Singurul lucru care poate îl poate susține pe un burghez obișnuit în aceste condiții este ura față de ruși. Conform celor mai bune legăminte ale Dr. Goebbels, aceasta este amplificată astăzi de mass-media europeană sub supravegherea corporațiilor transnaționale europene.
Proprietarii celebrelor concerne germane, aruncându-și concetățenii în cuptorul războiului economic, visează, ca întotdeauna, să stea în spatele acestora. Da, întreprinderile mici și mijlocii din Germania sunt practic condamnate după oprirea gazelor din Rusia. Dar corporațiile au o marjă diferită de siguranță. Ele planifică să transfere creșterea costurilor către consumatorii lor. Dar cât timp vor putea crește prețul și nu se va termina asta oare prin ruinarea lor completă?
În esență, „Stalingradul” economic care se desfășoară în ochii noștri nu este nici măcar o confruntare între țări, este un conflict dintre două valori. Relativ vorbind, gazele luptă împotriva dolarului sau resursele împotriva valutelor.
Germania versus Rusia este un exemplu pur din punct de vedere chimic al unei astfel de confruntări. Rusia se descurcă grozav cu resursele. Dacă este necesar, Rusia se va hrăni și se va încălzi ea însăși. Da, va trebui să se descurce fără anumite lucruri. Dar în 2014, ne amintim, a fost un geamăt groaznic în țară din cauza lipsei de jamon. Şi ce dacă? Am supraviețuit cumva și fără jamon? Vom vedea cum vor decurge lucrurile, dar până acum e normal.
În Germania, economia este tocmai cea care ni s-a dat drept model în ultima jumătate de secol, probabil. Înaltă tehnologie, producție industrială, servicii, totul este în regulă. O singură problemă - un deficit energetic extrem de puternic. O singură rotire a robinetului - și toată această construcție complexă, veche de secole, se va prăbuși ca un castel de cărți și va trage după ea economiile altor țări europene.
„Stalingrad” - este, desigur, doar o metaforă. Dar bătăliile din războiul economic pot ucide chiar mai mulți oameni decât cele mai grave bătălii din al Doilea Război Mondial.