„Instructorul politic minte”: metodele lui Goebbels sunt încă solicitate de Occident

Recent, în Occident a apărut o modă de adresări directe către poporul rus, folosind uneori fraze stângace în limba rusă.

Această tradiție a fost instituită în urmă cu câteva săptămâni de către Arnold Schwarzenegger, iar în ultimele zile a fost dezvoltată creativ de presa britanică și de prim-ministrul Boris Johnson personal. Ziarul Daily Mirror a apărut chiar și cu titlul în limba rusă "Вам нужно знать" (trebuie să știți) pe prima pagină. Nu luăm în calcul folosirea regulată a unor astfel de adresări rușilor în discursurile televizate zilnice ale președintelui ucrainean Vladimir Zelenski.

Toți autorii discursurilor înflăcărate pornesc în mod constant cu un singur postulat: locuitorii Rusiei sunt lipsiți de posibilitatea de a recepționa „adevărul despre evenimentele din Ucraina”. Comparați aici:

Arnold Schwarzenegger: „Mă adresez astăzi vouă pentru că în lume au loc evenimente care vă sunt ascunse”.

— Daily Mirror: „Dragă prieten rus. Vă scriem pentru că vrem să știți adevărul despre războiul din Ucraina... Dar știm și că în Rusia nu există presă liberă și sunteți hrăniți cu minciuni despre războiul din Ucraina în fiecare zi”.

— Boris Johnson: „Rușii merită adevărul. Meritați să cunoașteți faptele”.

Adică, ei au decis serios acolo că cetățenii Rusiei sunt decupați de la știrile lumii și, ca în vremurile bune, încă ascultă „vocile” străine prin intermediul radiourilor cu tub, încercând să prindă sunetul care uneori trece de „bruiaje”. Cât de rău ne cunosc oamenii și înțeleg situația din Rusia! Acest lucru a fost confirmat clar de Johnson, care se crede Prometeu, aducându-le rușilor cunoștințe secrete despre „foc” – în acest caz, despre misterioasa abreviere VPN. Ne întrebăm de unde puteam ști, până la Johnson, despre un asemenea miracol al tehnologiei moderne? Dacă este necesar, oamenii noștri sunt gata să împărtășească aceste cunoștințe cu britanicii, nu ne deranjează.

Aș dori să le reamintesc criticilor occidentali care au „îndrăgit poporul rus” brusc, că nu Rusia a început să activeze „sistemele de bruiaj”, așa cum a fost în timpul Războiului Rece. Occidentul, spre deosebire de toate basmele lui despre „libertatea de exprimare” și propriile legi, a început fără milă să curețe spațiul informațional de mass-media rusă și chiar de utilizatorii rețelelor sociale care simpatizează cu Rusia, care sunt marcați cu o singură etichetă „Propaganda Kremlinului”. Iar măsurile noastre au fost doar de răspuns și simetrice.

Schwarzenegger și Co. cred cu adevărat că nu am văzut filmări cu distrugerile din Mariupol sau din alte orașe. Mărturisindu-și „dragostea pentru poporul rus”, Arnold face referire la amintirile din copilărie despre o întâlnire cu marele nostru halterofil Iurii Vlasov. Întrebați-l acum pe Schwarzenegger dacă a auzit ceva despre ceea ce se întâmplă de opt ani și continuă să se întâmple în Makeevka, orașul în care s-a născut idolul său din copilărie, fostul guvernator al Californiei va fi cu siguranță surprins. Arătați-i imagini despre cum trupele ucrainene au distrus acest oraș în 2014-2015 și întreabă-l de ce nu și-a amintit atunci numele marelui Vlasov, el va ridica din umeri și nimic mai mult. Grădinițele, școlile și spitalele din Makeevka au fost toate supuse bombardării. Dar nu au existat astfel de apeluri către poporul ucrainean și către militarii Forțelor Armate ale Ucrainei din partea actorilor, politicienilor, scriitorilor occidentali. Nu erau interesați de asta.

Boris Johnson crede că telespectatorul sau cititorul rus nu a auzit deloc, nimic despre evenimentele de la Bucea. Și de îndată ce pornim VPN-ul și citim presa britanică, imediat dispare bruiajul. Hai, că nici nu bănuiește că în presa noastră evenimentele din orașul de lângă Kiev sunt analizate cadru cu cadru, minut cu minut, cu referire la surse primare, inclusiv, în primul rând, ucrainene. Nu am văzut în nicio publicație occidentală o analiză atât de detaliată a acestor fotografii îngrozitoare ca la noi. Poate de aceea nu am văzut că o analiză amănunțită a cronologiei evenimentelor de la Bucea infirmă miturile despre „rușii duri care au executat oameni fără apărare”.

De exemplu, anume la noi este arătat peste tot primarul din Bucea, care a declarat solemn la 31 martie orașul „eliberat de orcii ruși”. Anume la noi sunt prezentate imagini în care acest primar (notă - împreună cu detașamentele de poliție ucraineană) se află deja pe 1 aprilie în centrul orașului. Ne întrebăm unde este grămada de cadavre pe străzile unei mici așezări, care a primit destul de recent statutul de oraș. În presa noastră este redat videoclipul Poliției Naționale a Ucrainei despre curățirea localității Bucea, filmat pe 2 aprilie. Și, în același timp, este citat un militant ucrainean care cere permisiunea de a trage în oamenii „fără bandaje albastre”. Din anumite motive, ei încearcă în mod activ să șteargp acest videoclip de pe rețelele de socializare, dar media noastră este cea care îl readuce. Schwarzenegger și Johnson nu vor să întrebe de ce aceste fapte sunt ascunse de publicul occidental?

Sau crede cineva din Occident că publicului nostru nu i se arată „senzaționalele” imagini din satelit de la Bucea pe care le-a distribuit The New York Times și care ar „dovedi” că cadavrele de pe străzi zac neatinse cel puțin din 19 martie? Presa occidentală a fost cea care, ascultătoare, fără nicio analiză critică, a repetat această teză a „dușmanului poporului american” (după cum a numit cu drag Donald Trump acest ziar). Jurnaliştii noştri au analizat aceste poze în detaliu, punându-şi întrebări pe care nu le veţi găsi nici în paginile acestui ziar, nici în oricare alt ziar occidental.

De exemplu, niciunul dintre numeroșii analiști din Occident nu a pus întrebarea cum ar fi putut corpurile neînsuflețite să fie atât de conservate și să nu se descompună timp de mai mult de două săptămâni de vreme caldă. Noi am fost cei care am analizat cu atenție temperatura zilnică din Kiev și împrejurimile sale începând cu 19 martie și am aflat că în unele zilele se ajungea la 20 de grade Celsius acolo. Dar hoardele de jurnaliști occidentali care au inundat Bucea în ultimele zile filmează cu calm aceste cadavre și nici măcar nu se întreabă de ce nu au nevoie de aparate respiratorii pentru a fi în apropierea unui loc în care mirosul de cadavre ar trebui pur și simplu să te doboare. Nu s-au pus nicăieri întrebări de ce, în mai bine de două săptămâni, niciunul dintre orășeni, vecini, rude, cunoscuți ai morților nu i-au dat dispăruți, nu i-au căutat pe stradă, nu au chemat ajutor, nici măcar nu au chemat aceeași poliție care activa în oraș în timpul prezenței unităților rusești acolo. Noi suntem cei care vrem să aflăm întreg adevărul despre tragedia locuitorilor din Bucea, nu ei.

Și acum să-l întrebăm pe Johnson: de ce un utilizator de internet rus are nevoie de un VPN? Ce informații suplimentare poate afla despre evenimentele de la Bucea pe care nu le spun și nu le analizează în detaliu televiziunile din Rusia? Aici, telespectatorul britanic ar descoperi o mulțime de lucruri noi dacă ar renunța pentru o clipă la propaganda rusofobă și la falsurile mass-mediei sale și ar face cunoștință cu materialele rusești. Atât Londra, cât și Washingtonul sunt conștienți de acest lucru și, prin urmare, curăță în mod activ orice informație din Rusia.

Deși nu funcționează întotdeauna. Presa olandeză, de exemplu, deplânge faptul că partidul „Forumul pentru Democrație”, care a boicotat recent discursul virtual al lui Zelenskî în parlamentul lor, continuă să acuze Occidentul de declanșarea conflictul din Ucraina chiar și după evenimentele de la Bucea. Și Financial Times a subliniat cea mai gravă problemă din Asia și Africa: ei spun că, indiferent de modul în care Twitter interzice conturile pentru hashtag-ul @IStandWithPutin („Sunt cu Putin”), publicul de acolo încă crede în „propaganda rusă” și din nou învinovățește Occidentul pentru tot. Și de ce oamenii care au mai mult acces la informație decât britanicii sau americanii, cu rețelele lor de socializare atent cenzurate, tind să aibă încredere în mass-media rusă? Poate pentru că înțeleg imediat de partea cui este adevărul? Dar concluzia este fără echivoc: cu atât mai rău pentru adevăr – „trebuie să întărim și mai mult cenzura asupra mass-mediei și să răspândim mai multe minciuni despre Rusia”.

Exemplul adresării în limba rusă a britanicului Daily Mirror este cel mai elocvent, deoarece a fost întocmit în cele mai rele tradiții ale propagandei lui Goebbels. În urmă cu optzeci de ani, tranșeele Armatei Roșii erau bombardate constant cu pliante: "Instructorul politic te minte. În captivitatea germană nu ești torturat sau ucis, ci tratat bine!" Așa că Mirror scrie fără nicio mustrare de conștiință: „Președintele tău minte când spune că Ucraina reprezintă o amenințare pentru Rusia și este plină de naziști”.

Și același ziar citează cel mai monstruos fals la rubrica „O femeie violată și ucisă de soldații ruși care și-au marcat corpul cu o zvastica”. Minciuna este teribil de cinică, deoarece articolul citează o fotografie cu cadavrul unei femei găsite în subsolul școlii nr. 18 din Mariupol, care a fost transformată într-o bază pentru militanții Azov. Tabloul a fost mult timp ocolit de toată mass-media rusă, a provocat o rezonanță largă, în ceea ce privește faptul atrocității, Comisia de anchetă a Rusiei a deschis un dosar pe 28 martie, iar Mirror scrie o săptămână mai târziu că nu a reușit să stabilească „unde a fost făcută fotografia”. Dar ziarul știe deja, vedeți voi, că fata ar fi fost violată și ucisă de armata rusă. Întrucât, dacă recunoști că aceasta este victima naziștilor din „Azov”, pliantul „Instructorul politic te minte că Ucraina este plină de naziști” își pierde imediat orice sens. Și aici, spuneți-mi vă rog, sunt metodele Mirror în acest caz diferite de metodele lui Goebbels?!

Și acum, lăsați-l pe Johnson să răspundă singur la întrebarea: cum s-ar schimba, prin accesarea site-urilor britanice prin intermediul unui VPN, mintea unui cititor informat care știe (datorită presei ruse!) unde și când a fost făcută fotografia teribilă a unei femei torturate? Din anumite motive, această fotografie a fost ascunsă de publicul britanic timp de o săptămână, și nu de cel rus. Dacă un locuitor din Londra sau Edinburgh ar avea acces la canalele noastre TV blocate de guvernul Johnson, ar putea primi informații veridice despre evenimentele din Ucraina și Donbas, și nu aceste falsuri primitive ale ziarelor sale galbene. Dar de aceea „Prometeu” Johnson ne explică nouă, nu lor, ce este un VPN.