Analize și opinii
Pe site-ul Sputnik Moldova găsiți întotdeauna comentarii ale experților cu privire la evenimentele politice de actualitate, precum și analize ale fenomenelor sociale și economice care se produc în țară.

Înțelegerea secretă a lui Filat cu Kievul - dezastru de astăzi din Moldova

Republica Moldova a fost lipsită de orice pârghie de control asupra râului Nistru – un fluviu de importanță vitală pentr țară. În plus, guvernanții i-au cedat Ucrainei 18 hectare de pământ pe care Moldova s-ar putea să nu le mai primească înapoi niciodată.
Sputnik
CHIȘINĂU, Sputnik – 20 oct. Au trecut 10 ani de când Republica Moldova i-a cedat Ucrainei dreptul de proprietate deplină asupra unui obiectiv de importanță strategică de pe râul Nistru - Centrala hidroelectrică de acumulare prin pompare „Novodnestrovsk”. S-a întâmplat în 2010, pe când prim-miniștri erau Vlad Filat și Iulia Timoșenko. Cedarea părții deținute de Republica Moldova s-a făcut prin hotărâre de Guvern, în 2011, fiind aprobat protocolul moldo-ucrainean cu această înțelegere convenită de premieri. Parlamentul, în care majoritatea o reprezenta Alianța pentru Integrare Europeană-2, a ratificat documentul în același an.
Astfel, Ucraina a ajuns să dețină integral barajul de la Naslavcea, pe care este instalată Centrala hidroelectrică nr. 2. Republica Moldova deținea o jumătate din respectivul obiectiv, conform situației de pe timpul Uniunii Sovietice.
Reamintim că Ucraina intenționează să mai construiască șase hidrocentrale pe Nistru, iar ecologiștii bat alarma că, dacă proiectul va deveni realitate, nivelul apei în acest fluviu de importanță vitală pentru noi va scădea atât de mult, încât moldovenii vor rămâne fără apă potabilă.
Oponenții politici ai lui Vlad Filat, dar și ecologiștii au criticat cedările făcute Ucrainei în 2010-2011, unii apreciind chiar că înțelegerea făcută de cei doi premieri „are iz penal”.
Societate
Expert: Situația pe râul Nistru este dezastruoasă

De facto, Moldova și-a cedat pârghia de control asupra nivelului apei în Nistru

Ecologistul Anatolie Prohnițchi, unul dintre cei care au criticat acordul, a explicat, solicitat de corespondentul Sputnik, ce consecințe au și mai pot avea deciziile luate atunci. Expertul a subliniat că părțile au convenit, în paralel, și un acord secret, vizând cedarea a 18 hectare de pământ moldovenesc.
„Acel baraj a fost construit pe timpul Uniunii Sovietice și era preconizat ca 50% să dețină Ucraina și 50% Moldova. Barajul, care este o parghie de control asupra nivelului apelor râului Nistru, a fost cedat Ucrainei. Noi n-avem nicio pârghie să controlăm nivelul apei pe Nistru”, a accentuat expertul.
De mai multe ori, mai ales în anii secetoși, ecologiștii, dar și factorii de decizie de la Chișinău acuzau că Ucraina „dă Moldovei apă cu țârâita”.
Societate
Voronin, despre construcția hidrocentralei pe Nistru: Vom rămâne fără apă
Un acord secret, prin care Moldova i-a dat Ucrainei o bucată de pământ
Dar de rând cu cedarea cotei în hidrocentrală, cei doi șefi de guvern au mai încheiat un acord care a rămas secret până în zilele noastre – Republica Moldova i-a cedat Ucrainei o parte din teritoriu său, pentru o perioadă de 49 de ani.
Este vorba despre 18 hectare de pământ pe malul Nistrului, în sudul țării, lângă satul Palanca, adiacente segmentului de şosea Odesa-Reni.
Ecologistul Anatolie Prohnițchi, unul dintre cei care au criticat aceste cedări, a explicat, solicitat de corespondentul Sputnik, ce consecințe au și mai pot avea acele înțelegeri.
„Acordul acesta este secret. Care sunt consecințele? Sunt consecințe păguboase pentru Republica Moldova: s-a cedat o jumătate din baraj, pe care Ucraina, ulterior, îl va folosi pentru producerea energiei electrice. Va instala turbine și va produce energie electrică. Și n-o să ne întrebe pe noi. În plus, au fost cedate 18 hectare de pământ, după informații, pentru 49 de ani”, a spus Anatolie Prohnițchi.
Societate
Voronin, despre construcția hidrocentralei pe Nistru: Vom rămâne fără apă
Ucraina nu va avea ce întoarce peste 49 de ani: pământul va fi sub ape
Ecologiștii afirmă că Ucraina va folosi cele 18 hectare de pământ pentru a lărgi lacul de acumulare. Prin urmare, porțiunea de pământ moldovenesc cedată în arendă va dispărea sub ape. Și atunci, peste 49 de ani, ce va lua Moldova înapoi de la Ucraina?
„Ce înseamnă aceste 18 hectare de pământ? Ele de partea ucraineană au fost solicitate în arendă, dar ulterior pentru construcția unui lac de acumulare. Ceea ce înseamnă că pământul se va escava de acolo și va dispărea. A fost pământ și nu este pământ! 18 hectare vor dispărea sub apă”, a comentat Anatolie Prohnițchi.
„Însă acest acord nu este public, nici specialiștii n-au citit ce prevede”, a subliniat ecologistul.
Editoriale
Zile grele pentru partenerul din Est al Maiei Sandu: Gurile rele cobesc un nou maidan
„Posibil, a fost o înțelegere de remunerare a dlui Filat”
Atunci, de ce ex-premierul Vlad Filat a semnat un protocol atât de păgubos, iar Guvernul și Parlamentul l-au aprobat?
„Unele persoane din cadrul Ministerului Mediului, „Apele Moldovei” și alte instituții, experții au fost contra acestor negocieri păguboase. Posibil, a fost o înțelegere de remunerare într-un mod sau altul a persoanei dlui prim-ministru, dlui Filat. Condițiile nu se cunosc, cu ce condiții a fost cedat, pentru ce. Desigur că au fost interese și multe publicații de investigații dispun de informații care scot în evidență niște interese personale, nu interesele statului”, a comentat Anatolie Prohnițchi.
Ecologistul a subliniat că „nici până acum, nici Procuratura Generală, nici Parlamentul, n-au inițiat o anchetă asupra cedărilor din acest acord”.
Politică
Ilie Neacșu: ”Occidentul va sfârși ca niciun alt imperiu! Brusc și tragic!”

Parlamentul de legislatura trecută a luat atitudine – nimic despre acordul secret

Nistrul alimentează cu apă potabilă peste 70% din populația Republicii Moldova și peste 90% din populația municipiului Chișinău. Per total, acest fluviu asigură cu apă peste 8 milioane de oameni din Republica Moldova și Ucraina.
Pe 12 februarie 2021, Parlamentul de la Chișinău a aprobat „Declarația cu privire la impactul curent și viitor al construcțiilor hidroenergetice de pe fluviul Nistru și neadmiterea unei catastrofe ecologice iminente”.
Parlamentul a subliniat că Nistrul este acum „în pericol de degradare totală, de înnămolire, inclusiv din cauza activității Complexului Hidroenergetic Nistrean” și i-a cerut Guvernului „să demareze neîntârziat acțiunile necesare pentru obținerea sprijinului partenerilor de dezvoltare în soluționarea problemei fluviului Nistru”.
„Protecția Nistrului este un subiect de importanță europeană și ține, de asemenea, de securitatea ecologică națională și regională, deoarece acest fluviu asigură cu apă peste 8 milioane de oameni din Republica Moldova și Ucraina. Astfel, ani la rând, batem alarma că starea Nistrului este una dezastruoasă, iar acest obiectiv strategic și vital pentru Republica Moldova se află în pericol de degradare totală, de înnămolire, inclusiv din cauza activității Complexului Hidroenergetic Nistrean”, se spune în declarația Legislativului.
Parlamentul a considerat Ucraina ar trebui să „asigure debitul permanent al Nistrului, fără întreruperi pe parcursul a 24 de ore/zi, pentru menținerea vieții ecosistemelor acvatice în aval de Complexul Hidroenergetic Nistrean” și „să stopeze lucrările de extindere a Complexului Hidroenergetic Nistrean, întrucât acestea reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea ecologică și alimentară a Republicii Moldova, pentru aprovizionarea populației țării noastre cu apă potabilă și o amenințare reală pentru sectorul agricol”.
Procuraturii Republicii Moldova i s-a cerut, prin declarația Parlamentului, „să elucideze circumstanțele și să examineze activitatea persoanelor care au lichidat punctul de control al frontierei de stat de pe barajul Naslavcea–Nahoreanî, după semnarea Protocolului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei referitor la operarea unor modificări în Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei privind recunoașterea reciprocă a drepturilor și reglementarea raporturilor de proprietate din 11 august 1994, semnat la 1 februarie 2010 la Kiev”.
Editoriale
Pentru "dragostea" lor, occidentalii cer să le dăm cel mai de preț lucru