Expert: Situația pe râul Nistru este dezastruoasă

Experții bat în continuare alarma la situația degradabilă a râului Nistru. Fluviul riscă să rămână fără apă.

CHIȘINĂU, 24 sept – Sputnik. Situația pe râul Nistru este dezastruoasă. Mai mult, aceasta se înrăutățește de la an la an. Precizarea a fost făcută de directorul executiv al Asociației „Eco-Tiras”, Ilia Trombițchii, în cadrul ediției de astăzi, 24 septembrie a „#SputnikTalk”, din cadrul Centrului de presă al Agenției de Presă și Radio Sputnik Moldova. Potrivit expertului, nu este vorba de o catastrofă ecologică, dar situația este totuși alarmantă. În acest caz, autoritățile de la Chișinău se află într-o situație gravă, când în primul rând trebuie să „calmeze” opinia publică.

„Degradarea râului Nistru evoluează de la an la an. Aceasta include diverși factori cum ar fi pierderea biodiversității, cât și pierderea capacității râului pentru autopurificarea apei. La fel, este vorba și de colmatarea râului, dar și mulți alți factori ca poluarea secundară, care vorbesc de degradarea situației pe râul Nistru”, a precizat expertul în ecologie.

Ce ține de consecințele punerii în funcțiune industrială a celei de-a patra dintre cele șase turbine planificate la Centrala Hidroelectrică de Acumulare a Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk, la 17 august, Ilia Trombițchii a precizat că impactul va fi din ce în ce mai negativ.

„Avem acel baraj „tampon”, iar zilnic, cea mai mare cantitate de apă este pompată în barajul stației de pompare. Asta înseamnă că aproximativ 24 de kilometri ai râului este un baraj tehnic, partea râului este schimbată grav. Practic, fluviul a pierdut acești 24 de kilometri, iar procesele din această porțiune nu mai sunt naturale, dar absolut sub influența tehnică”, a mai spus expertul.

Ecologistul mai spune că din tot acest proces, partea ucraineană câștigă, iar cea moldovenească are de pierdut. Pierderile se referă la domeniul socio-economic. Odată cu pierderea serviciilor eco-sistemice au de pierdut oamenii țării, businessul moldovenesc, dar și statul.

„Cele mai mari pierderi sunt pentru populație. Noi plătim pentru prepararea apei potabile. Noi, oamenii de rând nu ne putem odihni pe malul râului din cauza colmatării foarte mari din ultima vreme. Malurile sunt înămolite. Noi am pierdut plajele. Centrala de la Dubăsari, la fel pierde foarte mult din cauza înămolirii barajului”, a explicat Ilia Trombițchii.

Referitor la capacitatea de autoepurare a râului Nistru, Trombițchi spune că și această funcție a râului este grav afectată. Potrivit acestuia, nu doar construcția hidrocentralelor ar fi cauza. Un motiv ar fi extragerea atât de pe partea ucraineană cât și cea moldovenească a nisipului și a prundișului, care sunt filtre naturale ale apei.

„Pe partea dreaptă a fluviului, într-o oarecare măsură s-a stopat acest proces, dar transnistrenii și ucrainenii încă fac aceste săpături și extrag. Hidrocentralele, practic au stopat debitul solid al râului. Nici nisip, nici prundiș nu mai pot veni pe Nistrul de pe teritoriul Republicii Moldova”, a explicat expertul.

Expertul în ecologie a amintit și de pierderile semnificative ale biodiversității de pe râul Nistru. A dat exemplu păsărilor „țigănuș”, care odinioară erau în jur de până la cinci mii în partea Nistrului de Jos. Acum, putem vorbi doar de 50 de păsări – semn de degradare avansată a Nistrului.

Amintim, Centrala Hidroelectrică de Acumulare a Complexului Novodnestrovsk a pornit recent cea de-a patra turbină din cele șase planificate pe râul Nistru. Asta, în pofida solicitărilor Republicii Moldova și a mai multor organizații de mediu către Uniunea Europeană cu privire la efectuarea unei evaluări a impactului de mediu a acestui proiect. Potrivit experților, implementarea în continuare a proiectelor hidroenergetice de către partea ucraineană în partea superioară a râului poate provoca înnămolirea Nistrului, principala sursă de apă potabilă din Republica Moldova. Potrivit lui Trombițchii, construcția hidrocentralelor se poate face doar în cazul în care acest lucru va putea fi posibil din punct de vedere ecologic.