Ipocrizia guvernanților de la Chișinău: ruinarea economiei dată drept mare succes

Ați auzit minune: guvernanții de la Chișinău, în persoana ministrului Agriculturii, Ion Perju, anunță triumfalist o reușită senzațională și epocală a Republica Moldova de la declararea Independenței până în prezent - reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Mai exact, în cadrul Dialogului de Politici „Chișinău spre Glasgow: parcursul Moldovei către COP26”, desfășurat online pe 20 mai de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu Ambasadele Marii Britanii și Italiei, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova anunță că țara noastră a redus cu aproximativ 69% emisiile de gaze cu efect de seră (GES) față de anul 1990, depășind cu tocmai 4% angajamentele sale în cadrul Acordului de la Paris, incluse în țintele intermediare pentru anul 2020.

Declarația ministrului Agriculturii, Ion Perju, este halucinantă dat fiind că ea prezintă drept o reușită, un succes ceea ce, de fapt, este o prăbușire totală, un colaps - colapsul economiei moldovenești. Și asta pentru că în Republica Moldova emisiile de gaze cu efect de seră au fost reduse cu tocmai 69% nu pentru că în acest sens s-ar fi luat măsuri speciale care să reducă poluarea mediului cu aceste gaze în carul activității economice, fie în agricultură, fie în industrie, ci pentru că după Independență țara noastră a rămas practic fără economie, fără industrie, fără zootehnie. Cum să poluezi dacă nu ai fabrici, nu ai uzine, nu ai întreprinderi de prelucrare, nu ai ferme de păsări, de porci, de vite, dacă nu ai nimic, dacă totul imporți și exporți practic doar forța de muncă a moldovenilor?

Domnule ministru Ion Perju, de la exportul populației apte de muncă nu crește nivelul emisiilor gazelor cu efect de seră. Dar dacă pui capac la agricultură și la industrie, sigur!, emisiile de gaze cu efect de seră se reduc substanțial, admit - chiar în proporție de 69%.

Și ca să înțelegi acest lucru nu trebuie să fii economist, statistician, specialist în agricultură, în economie, nu trebuie să fii ministru al agriculturii sau al economiei, ci trebuie să ai doar puțin bun simț. Fără a avea nici cea mai mică pretenție de a face o analiză economică (mai ales că datele nu-mi aparțin, sunt compilate de pe niște analize de pe internet, cu trimitere la statisticile ONU, Banca Națională a Moldovei, Biroul National de Statistica și Ministerul de Finanțe) eu vă propun să vedem cum a scăzut, mai degrabă s-a prăbușit Produsul Intern Brut în primii zece ani după declararea Independenței. Adică, economia țării noastre s-a prăbușit.

PIB-ul per capita a scăzut de la 909 dolari în 1990, la doar 402 dolari în 1994 și 282 de dolari în 1999, înregistrând în primii 10 ani de independență o scădere de 69%!

Astfel economia Moldovei a scăzut cu 17,5% în 1991, cu 29% în 1992 și cu 30,9% în 1994, evoluție care a determinat o scădere a PIB-ului de la 4 miliarde dolari în 1990, la 1,75 miliarde de dolari în 1994, pentru ca minimul să fie atins în 1999 – 1,17 de miliarde de dolari.

Chiar dacă la sfârșitul primei decade de independență, PIB-ul a crescut în cifre absolute, oricum acesta denotă un colaps economic total. Astfel, în 2010, PIB-ul Republicii Moldova a avut o valoare de 6,2 miliarde dolari, cu 55% mai mare decât în 1990, însă calculat la valori constante (dolari anul 2005), Produsul Intern Brut a fost în 2010 cu 50% mai mic decât în 1990.

În următoarea decadă după Independență a avut loc o mică înviorare a economiei, dar oricum aceasta rămâne nesemnificativă în raport cu nivelul anului 1990, care ne este oferit de autorități în chip stahanovist drept jalonul de la care a început reducerea nivelului emisiei gazelor de seră.

Dar să revenim la raportul făcut de Ministerul Agriculturii.

Conform estimărilor MADRM, "cele mai semnificative reduceri ale emisiilor de GES (gaze cu efect de seră) au fost înregistrate în agricultură, depășind cu 26% țintele intermediare pentru 2020, și sectorul de producere a energiei electrice și termice, cu 19%. Însă, se înregistrează creșteri semnificative de GES față de țintele prestabilite pentru anul 2020, în sectorul rezidențial – cu 49%, transporturi – cu 37% și procese industriale – cu 39%".

Deci, am înregistrat succese la reducerea emisiilor de GES în agricultură, dar nu și în sectorul rezidențial și transporturi. De ce? Pentru că agricultura s-a prăbușit, în timp ce consumul de mărfuri și servicii a crescut în general.

Să ne referim la agricultură, unde, în special, poluează sectorul zootehnic, fermele care produc emisii de metan. Deci, ca să reduci emisiile de metan este necesar și asta se face în toată lumea, nu să închizi fermele de vite mari cornute (se spune că acestea ar polua cel mai mult), de porci, de păsări, ci să colectezi băligarul, rezidirile pentru a produce biogaz, biomateriale și produse biochimice. Iată acest lucru poate genera fluxuri suplimentare de venituri în zonele rurale și poate evita totodată emisiile de metan.    

Dar ce s-a întâmplat la noi? Iată ce: din cele peste o mie de întreprinderi producătoare de lapte de vaci care activau în anii '90 în țara noastră, în prezent, mai există aproximativ 100. Deci, numărul fermelor de vaci s-a redus cu tocmai 90 la sută. Normal că în felul acesta reduci emisiile de metan, nu?

Raportul triumfalist cu reducerea nivelului emisiei gazelor de seră al ministrului Agriculturii este asemenea constatării unui medic (pentru că tot suntem în situație pandemică) care anunță mândru că pacientul lui nu mai suferă de nicio maladie pentru că a murit.

Sigur, domnule ministru, morții nu mai au nicio betejeală, ei nici măcar nu mai transpiră! Așa cum nicio industrie sau agricultură moartă nu poluează.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova