CSI la 30 de ani: sisteme de transport, piața muncii și piața financiară

Vineri, la Moscova a avut loc o sesiune plenară a Forumului Economic Internațional "CSI – 30 de ani".

Timp de trei decenii, țărilor din Comunitatea Statelor Independente le-au reușit destul de multe lucruri – printre principalele realizări se numără crearea unei zone de liber schimb și un nivel ridicat de integrare în diferite direcții, ceea ce a permis, în special, țărilor UEEA să treacă prin 2020 cu pierderi mai mici pentru economie în comparație cu țările UE.

Dar, potrivit participanților la ultima reuniune, CSI are un potențial imens neexploatat.

Despre modul în care țările din Comunitate se îndreaptă spre formarea unei piețe unice a forței de muncă și financiare, despre dezvoltarea conectivității de transport și liberalizarea ulterioară a regimului de liber schimb în CSI – în materialul corespondentului Sputnik Vadim Pavlov.

Scenariu bielorus / Unitate sub steagul bielorus

În acest an, Republica Belarus prezidează CSI-ul. Președinția țării are drept scop dezvoltarea potențialului Comunității. Acest lucru a fost declarat  de către vicepremierul Belarusului, Igor Petrișenko, la deschiderea sesiunii plenare.

"În documentele de program ale președinției, se acordă o atenție deosebită problemelor practice", a menționat el. "Printre acestea se numără asigurarea unui comerț liber la scară largă cu mărfuri fără bariere și alte obstacole, extinderea cooperării industriale. O atenție sporită se acordă simplificării procedurilor administrative în comerț, aprofundării politicii convenite în domeniul reglementării tehnice și standardizării, al transportului, al măsurilor sanitare, veterinare și fitosanitare, al aprofundării cooperării în domeniul investițiilor, inovării și în alte domenii".

Baza pentru integrarea și dezvoltarea ulterioară a economiilor țărilor CSI este reprezentată de acordul privind o zonă de liber schimb, consideră viceprim-ministrul Federației Ruse, Alexei Overciuk.

Reamintim că acordul privind zona de liber schimb CSI a intrat în vigoare în septembrie 2012 între Belarus, Rusia și Ucraina. Ulterior, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Moldova, Tadjikistan și Uzbekistan s-au alăturat acordului. De la începutul anului 2016, acest acord a fost suspendat reciproc între Rusia și Ucraina.

Acordul a redus la minim excluderea de pe listă a mărfurilor supuse taxelor de import. Taxele de export au fost complet eliminate. De asemenea, acordul multilateral a înlocuit mai mult de o sută de documente bilaterale valabile anterior între țările CSI, care reglementau regimul de liber schimb în zona Comunității.

"Pentru a liberaliza în continuare regimul de liber schimb, a fost pregătit un proiect de acord privind comerțul liber de servicii, care va crea condiții și mai favorabile pentru creșterea fluxurilor de investiții", a declarat Alexei Overciuk în timpul sesiunii plenare.

Se presupune că, după semnarea acestui acord, țările CSI vor putea beneficia de servicii duty-free, furnizate de companii din alte țări ale Comunității.

Proiectul de acord nu a fost încă publicat, de aceea, până în prezent, nu există informații cu privire la condițiile în care companiile dintr-o țară vor putea lucra în alte țări și dacă vor avea nevoie de o licență suplimentară pentru a face acest lucru (în special pentru companiile financiare).

După cum a spus în mai ministrul de Externe al Belarusului, Vladimir Makei, proiectul de acord privind comerțul liber de servicii în CSI ar putea fi gata pentru a fi semnat deja în acest an.

Viitorul – în aprofundarea integrării

Vicepremierul Belarusului a remarcat necesitatea continuării proceselor de integrare între țările-membre ale Comunității.

"Nu ar trebui să permitem apariția unor linii de separare între cele cinci țări UEEA (Uniunea include Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Rusia – n.red.) și alte țări ale CSI. Dimpotrivă, cele mai bune practici realizate de țările care au decis să aprofundeze integrarea și să creeze o uniune economică ar trebui propuse spre examinare în cadrul CSI", a spus Igor Petrișenko.

Potrivit acestuia, în condițiile pandemiei, țările Comunității nu ar trebui să se închidă una față de alta și să-și sporească protecționismul în comerț. "Împreună putem face mai mult, împreună va fi mai ușor să depășim recesiunea economică și tulburările sociale asociate cu aceasta", este convins vicepremierul Belarusului.

Președintele Comisiei Economice Eurasiatice, Mihail Miasnikovici, împărtășește acest punct de vedere. Potrivit acestuia, în anul de criză 2020, anume comerțul din interiorul UEEA a arătat o dinamică pozitivă pe fundalul comerțului exterior.

"În ciuda faptului că scăderea [comerțului dintre țările UEEA – n.red.] a fost de 11%, comerțul cu țările terțe, din păcate, a scăzut cu 20,9%. Acest lucru înseamnă că legăturile de integrare funcționează în cadrul UEEA, care permit, chiar și în acest moment dificil, de a comercializa între noi", a menționat Mihail Miasnikovici.

În ansamblu, cifrele demonstrează mari rezerve pentru dezvoltarea comerțului reciproc între statele membre ale CSI, a menționat Serghei Katîrin, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Federației Ruse. Deci, ponderea comerțului reciproc al țărilor CSI în 2020 a reprezentat 19% din cifra de afaceri totală a comerțului exterior – la fel ca un an mai devreme, în ciuda scăderii solide a cifrei de afaceri. "Avem unde crește", a spus domnul Katîrin.

Economia UEEA a făcut față provocărilor cauzate de pandemia COVID-19 mai bine decât țările Uniunii Europene, a spus Mihail Miasnikovici.

"Anul trecut a fost dificil din toate punctele de vedere – PIB-ul UEEA a scăzut cu 3,9%. Pentru informație: PIB-ul Uniunii Europene a scăzut cu 7,2%, al Germaniei – cu 5,4%, al Marii Britanii – cu 10%", a spus el.

Astfel, provocările anului trecut – cum ar fi pandemia COVID-19 și criza economică pe scară largă – necesită o conștientizare și mai mare a importanței legăturilor de integrare dintre UEEA și CSI, consideră Mihail Miasnikovici.

Directorul general al "Centrului rus de export", Veronika Nikișina, a numit calculele în monede naționale un aspect important al dezvoltării cooperării. "Problemele cu care se confruntă întreaga lume astăzi sunt războaiele comerciale, diferite restricții. Pentru a ne proteja de riscurile valutare, este necesar să dezvoltăm cooperarea în sfera valutară, să coordonăm politica valutară", a remarcat șefa Centrului rus de export.

Potrivit acesteia, deja astăzi există primele rezultate pozitive ale muncii în această direcție. De exemplu, în 2020, Roseximbank a început să efectueze decontări între Federația Rusă și Uzbekistan în monede naționale (ruble rusești și somul uzbec – n.red.). "Infrastructura a fost construită cu Azerbaidjan, Kazahstan și Belarus și suntem pe deplin pregătiți pentru astfel de operațiuni", a declarat Veronika Nikișina.

Dacă politica monetară va fi coordonată cu un număr mare de țări CSI, atunci va fi posibil să se vorbească despre formarea unei piețe financiare comune, crede șefa Centrul rus de export. "Sunt sigură că acest lucru va crește cu siguranță competitivitatea noastră globală", a rezumat doamna Nikișina.

Sistemul de transport "unic" este benefic pentru toată lumea

Țările-membre CSI trebuie să coopereze pentru a rezolva problema dezvoltării transportului, crede Serghei Katîrin. Potrivit acestuia, afacerile au multe reclamații în acest domeniu, printre care – întârzieri la frontiere în timpul traficului de tranzit, diverse tarife, dificultăți în calcule și așa mai departe.

"Este necesar să se asigure dezvoltarea și respectarea cerințelor unice în domeniul traficului de tranzit pe teritoriul țărilor CSI, precum și să se adopte, în cadrul acestuia, un program cuprinzător pentru dezvoltarea infrastructurii de transport la frontieră", a spus președintele Camerei de Comerț și Industrie al Federației Ruse.

Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) și CSI trebuie să devin o regiune cu o conexiune de transport fără probleme în Marea Eurasie, consideră Mihail Measnikovici. “O soluție cheie în acest sens sunt eforturile bine organizate atât la nivel de stat, cât și la un nivel comercial de crearea a unei infrastructuri de transport și a unei infrastructuri adiacente, sincronizarea rețelelor naționale de distribuire a mărfurilor, aplicarea unor soluții digitale avansate și unificarea abordărilor administrative”, a declarat președintele Colegiului Comisiei Economice Eurasiatice.

În special, potrivit lui, astăzi este examinată inițiativa Uzbekistanului de realizare în comun cu UEE a proiectului căii ferate Transafgane ( pe ruta Mazar-i-Sharif - Kabul – Peshawar n.r.).

Reamintim că în februarie, prim-ministrul Uzbekistanului, Adbulla Aripov, a propus statelor membre ale UEE în cadrul reuniunii Consiliului Interguvernamental Eurasiatic să se alăture construcției căii ferate Transafgane.

În opinia domnului Aripov, participarea UEE la acesta proiect va permite statele Uniunii să-și reducă pierderile, să reducă timpul de transportare a mărfurilor, “iar cel mai important – să-și asigure accesul la noi piețe de desfacere”.

De asemenea, potrivit lui Mihail Measnikovici, astăzi se lucrează asupra inițiativei Kazahstanului de înființare în cadrul UEE a unei rețele unificate de distribuție angro. Astfel de centre vor oferi servicii specializate, de la păstrarea și prelucrarea mărfurilor, până la distribuirea și vânzarea lor.

Potrivit Veronicăi Nikișina, asigurarea unei noi logistici și asigurarea cu infrastructură necesară (depozite și centre de distribuție) va diminua cheltuielile de transport internațional a actorilor de pe piață.

“Realizăm programe de parteneriat cu Poșta Rusiei, care reprezintă un lanț important în livrarea mărfurilor, a declarat șeful Centrului Rus de Export. – De asemenea, avem un proiect comun cu Căile Ferate ale Rusiei. Am organizat un proiect pilot de expediere a mărfurilor în regim de grupaj, precum și un proiect de transportare a producției agroalimentare rusești cu transportul feroviar expres. Luăm în considerație doleanțele exportatorilor și le oferit tarife viabile economic. Practic, asamblăm manual trenul, acolo sunt reprezentate loturi de mărfuri cu totul diferite ca volum. Acest lucru este îndeosebi de atrăgător pentru afacerile mici, pentru că pot expediat imediat un vagon plin de mărfuri”.

Potrivit ei, astăzi proiectele sunt îndreptate spre exportul în străinătatea îndepărtată, însă Centrul Rus de Export este dispus să ofere mediului de afaceri soluții logistice complexe în direcțiile de perspectivă care reprezintă un interes deosebit, iar “una din direcții promițătoare trebuie să devină spațiul CSI”.

“Desigur, vrem să identificăm cu toți participanții la activitatea economică externă niște formule comode de cooperare, în care vom putea să convenim asupra tarifelor”, a concluzionat Valeria Nikișina. – Trebuie să cream grupuri de lucru și să activăm la o sinergie reciprocă, pentru a propune afacerilor din fiecare țară CSI soluții viabile. Printr-un astfel de instrument vor rezolva problema schimbului de mărfuri în spațiul CSI mult mai eficient, decât am face-o în particular”.

Astăzi CSI este un teritoriu imens, pe alocuri slab populată, care se poate dezvolta doar în condițiile unei rețele de transport dezvoltate, consideră secretarul de stat al Uniunii Rusia – Belarus, Grigori Raporta.

“Transportul presupune o comunicare a oamenilor, o dezvoltare a economiei, educației, medicinei, turismului și altor domenii. Componenta transportului, în opinia mea, este una cheie pentru dezvoltarea CSI. Pentru înțelegere: o autostradă de viteză înaltă de clasă internațională, care ar trebuie prin orice regiune, sporește automat produsul regional brut cu 6-9 la sută. Iată o resursă economică regenerabilă. Cu atât mai mult, luând în considerație faptul că suntem un teritoriu de tranzit între Est și Vest”, a declarat domnul Raporta.

Volumul schimbului de mărfuri între China și Europa de Vest, potrivit datelor de acum zece ani, a fost de aproximativ de 600 de miliarde de dolari SUA, a menționat el. “Acum acest volum, probabil, s-a dublat. Doar 4-5 la sută din toate transporturile trec prin teritoriile statelor CSI. Iată un potențial pe care trebuie să-l valorificăm împreună pentru dezvoltarea economiei”, a conchis Grigori Rapota.

Potențialul digital

În cadrul ședinței plenare, Mihail Measnikovici a relatat că sistemul unificat de căutare “Locuri de muncă fără frontiere”, creat de UEE, poate fi utilizat în statele CSI în calitate de platformă internațională în domeniul angajării forței de muncă.

“Locuri de muncă fără frontiere” reprezintă un sistem de căutare care permite oricărui cetățean sau angajator să caute funcții vacante sau CV-urilor în toate statele UEE. În viziunea dezvoltatorilor proiectului, sistemul va contribui la formarea unei piețe comune a forței de muncă, la accelerarea proceselor de circulație liberă a forței de muncă și la asigurarea mobilității resurselor umane. Până la finalul acestui an calendaristic, se planifică atingerea unui număr peste 1 milion de solicitări.

“În ecosistemul nostru “O fereastră” există un șir de servicii pentru exportatorii ruși, la care se poate apela de-a lungul întregului ciclu al căii de export”, a relatat Veronika Nikișina. – În acest an se va putea obține certificatul fitosanitar electronic. Acum suntem deschiși pentru negocieri pentru organizarea emiterea unui astfel de certificate în tot spațiul UEE. Certificatul în format digital va fi recunoscut în tot spațiul”.

Centrul Rus de export întrevede un potențial imens și intenționează să vină cu propuneri pentru utilizarea digitală a certificatului pe teritoriul acelor state care își vor exprima dorința de intergrare, a declarat șeful Centrului.

“În urma integrării, mediul de afaceri din țările noastre va avea niște beneficii semnificative sub formă de proceduri fără hârtii, clare și transparente, care nu pot fi anulate, însă care vor fi simplificate pentru exportatori prin digitalizare. Integrarea instrumentelor prin digitalizare este una extrem de promițătoare. Prin urmare, dezvoltând instrumentele digitale pentru exportatorii ruși, suntem dispuși să le sincronizăm cu ceilalți actori ai comerțului internațional”, a conchis Veronika Nikișina.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie din Belarus, Vladimir Ulahovici, a menționat necesitatea examinarea în cadrul forumurilor de profil din CSI oportunitatea utilizării platformelor digitale pentru realizarea unor obiective de construcție a unor lanțuri de cooperare și promovarea mărfurilor CSI pe piețele mondiale.

“O direcție importantă este cooperarea industrială, cade de acord Mihail Measnikovici. La ora actuală în UEE activează peste 17 mii de întreprinderi mixte, însă multe sarcini în acest domeniu abia urmează să fie realizate. Pentru un comerț eficient trebuie să avem ce comercializa. Producția trebuie să fie de o calitate corespunzătoare”.

În legătură cu acest fapt, potrivit lui, statele CSI trebuie să acorde o atenție prioritară extinderii ponderii industriei de prelucrare, sporirii productivității muncii, motivarea creșterii investițiilor în active fixe.

“În baza propunerilor înaintate de toate părțile, UEE a format o hartă a industrializării UEE. Documentul presupune 185 de proiecte investiționale majore și importante, care implică cheltuieli de 300 de miliarde de dolari, 21 de subramuri, peste 550 de direcții tehnologice, de care UEE are nevoie pentru substituirea importurilor. Acestea, în esență, sunt niște proiecte de integrare. Propun să includem în această activitate și partenerii din anumite state CSI”, a conchis președintele Colegiului Comisiei Economice Eurasiatice.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova