CHIȘINĂU, 18 iun – Sputnik. Extinderea străzilor nu este o condiție obligatorie pentru fluidizarea traficului în creștere constantă din Chișinău.
Explicația a fost oferită într-o discuție cu reporterul Sputnik Moldova de Ilie Bricicaru, specialist în siguranța rutieră, director al Observatorului de Siguranță Rutieră din cadrul Universității Tehnice a Moldovei, conferențiar universitar, doctor.
Expertul ne-a prezentat detalii interesante despre concepția modernă de ”ierarhizare a rețelei stradale” și ne-a vorbit despre „trama stradală” – o sintagmă ce desemnează ansamblul de străzi pe care se concentrează traficul principal într-un oraș sau rețeaua de căi de comunicație majore și minore dintr-o localitate.
„Capacitatea de mobilitate, siguranța și calitatea unei rețele rutiere orășenești nu constă în faptul cât de largi sunt străzile. Acest concept este unul foarte dăunător și valabil doar pentru trame stradale cu un singur utilizator important - șoferul și mașina. Orașul modern se orientează pentru facilitarea și confortul traficului pentru toți utilizatorii, iar în sensul stabilirii unor principii de mediu și confort pentru toți, se încearcă edificarea unui oraș prietenos pentru pietoni, bicicliști și alți utilizatori vulnerabili”, a explicat Ilie Bricicaru.
Străzile trebuie împărțite în trei categorii: tranzit, distribuție și trafic local
O infrastructură urbană „prietenoasă” presupune că trama stradală a orașului „trebuie să fie ierarhizată corect, pentru a putea gestiona confortul și mobilitatea cu viteze sigure pentru toți participanții”, potrivit expertului.
„Asta ar însemna că străzile orașului trebuie împărțite în trei categorii: tranzit, distribuție și trafic local. Iar în dependență de aceasta, și să abordăm accesul pe aceste tipuri de străzi”, a spus Ilie Bricicaru.
Cele trei funcții vizează trei tipuri de străzi diferite, cu diverse tipuri de transport, comportament și management al vitezei.
„Astfel, funcția de tranzit ar avea-o marile bulevarde, cu viteză de circulație de peste 50 km/h și măsuri speciale de protecție pentru cei vulnerabili. Pe aceste străzi trebuie evitate contactul direct între mașini și pietoni, iar bicicliștii nu trebuie să se deplaseze pe străzi”, a explicat specialistul.
Funcția locală este atribuită în mare parte „zonelor rezidențiale”, prin care pietonul este favorizat, respectiv - transportul circulă doar pentru a se „domicilia”. Astfel, În aceste zone, viteza (și posibilitatea de viteză) nu trebuie să depășească 20-30 km/h.
Cel de-al treilea tip - străzile de distribuție - sunt străzi pe care viteza poate varia între 30 și 50 de km/h, în dependență de trafic, iar pietonilor și bicicliștilor le sunt create condiții speciale de siguranță la intersectare cu transportul motorizat.
„Asta veți vedea în orașele europene astăzi, unde bicicletele pot circula pe banda dedicată transportului public. Este o tendință ce se încearcă a fi implementată și în Chișinău, pe strada Pușkin, bunăoară. Totuși, aceste lucruri trebuie abordate foarte profesionist, calculându-se foarte bine riscurile, mai cu seamă în prima fază. Pentru aceasta și este important să ierarhizăm rețeaua - pentru a scoate vehiculele de pe trotuare, acestea fiind tot mai periculoase pentru pietoni”, a mai spus Ilie Bricicaru.
Peste 40% dintre cei care-și pierd viața în accidente rutiere sunt pietoni
L-am întrebat pe Ilie Bricicaru cum se simte pe străzile din Chișinău, în calitate de specialist pe probleme de siguranță rutieră, dar și de conducător auto.
„Atunci când ieșim în stradă, toți suntem în primul rând utilizatori ai străzilor, doar că în ipostaze diferite: ca șofer, pieton, biciclist sau pasager. Este important să ne simțim bine în toate aceste ipostaze. Cu regret, orașul nostru nu este astăzi „prietenos” pentru cei vulnerabili, inclusiv mame cu copii sau persoane cu nevoi speciale”, a apreciat Ilie Bricicaru.
Pentru a schimba situația în bine, „este nevoie de responsabilitate comună”, a adăugat specialistul.
„Atât timp cât problemele din trafic vor fi lăsate doar în curtea polițistului și utilizatorului de drum, noi toți vom avea de suferit. Din cauza infrastructurii prost organizate și administrate, în Republica Moldova, peste 40% din cei ce își pierd viața anual în accidente sunt persoane ce se deplasează pe jos – este unul din cei mai mari indici în Europa. Pentru comparație, media europeană nu depășește 25%”, a spus Ilie Bricicaru.
Expertul Ilie Bricicaru lucrează acum mai mult pentru alte țări, în care se simte apreciat. „Munca mea nu este solicitată în Moldova, deși n-am refuzat niciodată să-mi ofer experiența”, a spus expertul, fiind întrebat de reporterul Sputnik de ce nu lucrează acasă.
În cadrul Universității Tehnice a Moldova, Ilie Bricicaru a creat un Observator de siguranță rutieră. El speră că acest observator va da roade în anii viitori, dar crede că aceasta se poate întâmpla doar dacă „Guvernul va înțelege că viața oamenilor costă într-adevăr, nu doar la figurat”.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova