Indiferent de viitorul pe care și-l doresc pentru Republica Moldova, guvernanții de orice coloratură politică ar trebui să fie interesați ca nivelul de viață al tuturor oamenilor să crească, pentru că membrii unei societăți sunt interdependenți.
La Chișinău, mai ales în ultimii 10 ani, am avut politicieni care în mod evident s-au îmbogățit abia după ce au ajuns la guvernare. De împotmolirea în sărăcie și disperare a majorității societății, unii nu s-au arătat preocupați nici măcar în declarațiile oficiale.
Așa cum s-a văzut, toate energiile lor păreau a fi canalizate către luptele cu oponenții politici și menținerea la putere, oportunitățile de câștig prin pârghiile oferite de instituțiile statului, extinderea influenței și confortului proprii pentru o banală și dezonorantă satisfacere a instinctelor primare.
Mai monstruoasă decât nepăsarea și hoția a fost etalarea de către aceștia, prin intermediul posturilor de televiziune și a rețelelor de socializare, a bunăstării lor în fața unei societăți în care, potrivit sondajelor, 25% dintre familii nu au bani nici măcar pentru strictul necesar, iar strictul necesar și-l pot permite doar 41 de procente.
„Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă” – dezvăluirea din Sfânta Scriptură este o realitate evidentă pentru cei care vor să vadă.
Nicolae Osmochescu: Interesele meschine de partid au fost prioritare
Guvernările ce s-au perindat la Chișinău de la proclamarea Independenței până acum nu au avut o strategie de dezvoltare a Republicii Moldova, sunt de părere specialiști consacrați din diverse domenii de activitate, care au comentat pentru Sputnik situația actuală din sfera social-economică.
Fostul judecător al Curții Constituționale Nicolae Osmochescu, doctor în drept internațional, invitat în studioul Radio Sputnik, a declarat că Republica Moldova încă se mai conduce la ora actuală „de direcțiile principale ale politicii externe adoptate de Parlamentul din 1995”, pentru că politicienii „nu s-au ostenit” să elaboreze o strategie de dezvoltare – un fapt „foarte grav”, în opinia sa.
„Noi din start nu am avut priorități clar stabilite. Am încercat să stăm cu fundul nu în două luntri, dar în trei, lucru ce a dus la destabilizare și stagnare. Interesele acestea meschine și mercantile de partid, fără a lua în considerație interesele majore ale poporului, ne-au dus aici, unde ne aflăm astăzi”, a subliniat Nicolae Osmochescu.
Olga Gagauz: Ce sector economic dezvoltăm?
Și demograful Olga Gagauz, vicedirector științific al Institutului Național de Cercetări Economice, a vorbit într-o conferință organizată la Centrul de presă Sputnik Moldova despre lipsa unei direcții strategice clare de dezvoltare a economiei și a statului în general.
„Nu pot înțelege ce sector economic dezvoltăm noi în Republica Moldova, pe ce anume se pune accentul. Pe sectorul IT? Dar acesta oferă doar vreo 40 de mii de locuri de muncă”, a semnalat Olga Gagauz.
Viorel Gîrbu: Primesc granturi, se spală pe mâini și pleacă
Pentru a dezvolta economia, „trebuie să fie o minte lucidă în fruntea țării și o armată mare de specialiști în diverse domenii care să execute indicațiile”, a comentat pentru Sputnik expertul economic Viorel Gîrbu.
Strategia, planul de acțiuni și obiectivele trebuie făcute „de sus”, iar cei de la nivelul inferior să le execute, a subliniat expertul.
„Avem nevoie de o clasă politică dedicată Republicii Moldova, care să dorească o schimbare. Or, noi acest lucru nu-l vedem. Autoritățile vin și pleacă, stau 2-3 ani în oficii, vin cu politici ineficiente, axate pe mimarea indicațiilor din exterior primite din partea comunității internaționale, primesc granturi, se spală pe mâini și pleacă. Și tot așa. Avem o lipsă totală de statornicie, de viziune în plan economic. În Republica Moldova se mimează guvernarea, se mimează administrarea și, ca rezultat, avem ceea ce avem”, a constatat Viorel Gîrbu.
Unul dintre motivele principale ale eșecurilor constante din economie este, în opinia expertului economic, lipsa unei sinergii dintre politicile bugetară, economică, monetară și comercială.
Importăm, consumăm și adunăm mormane de ambalaje
Economia Republicii Moldova aproape că nu s-a dezvoltat în cei 28 de ani de Independență, „au fost irosiți aproape 30 de ani”, iar „în ultimii 10 ani s-a mers mai mult pe hoție, decât pe schimbări”, în opinia lui Viorel Gîrbu.
„În esență, hoție a fost și „revoluția din 2009”, hoție a fost și tot ce a urmat după aceea, toate lozincile care s-au soldat în final cu furturi masive în sectorul bancar, dar nu doar acolo”, a accentuat expertul economic.
În opinia sa, Republica Moldova are o economie bazată pe exportul cetățenilor, „consum din import, servicii primitive de comerț, necompetitive pe plan exterior, un sector industrial subdezvoltat”.
„Modelul economic” al Republicii Moldova „poate fi generic descris ca o gunoiște de ambalaje ale bunurilor de import, pentru că doar cu aceasta și ne alegem – cu ambalajele tuturor bunurilor pe care le importăm din străinătate și le consumăm”, a adăugat Viorel Gîrbu.
Decalajul economic dintre Republica Moldova și Albania: 20 de ani
„Investițiile străine nu au condus la o schimbare de esență în economia țării și au o pondere foarte mică – efectiv nu joacă un rol însemnat. (...) Faptul că am semnat acordul de liber schimb cu UE nu schimbă în esență nimic. Acest acord este mai degrabă o povară, decât un ajutor pentru economia Republicii Moldova”, a menționat expertul economic.
„Pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare al celor mai sărace state de mai la Vest de noi, Albania și Bosnia-Herțegovina, va trebui să înregistrăm stabil o creștere economică de 4% timp de 20 de ani. Acesta este decalajul economic dintre Republica Moldova și Albania: 20 de ani”, a subliniat Viorel Gîrbu.
Lipsă de viziune până și în viticultură, sector strategic
Sectorul viniviticol este cartea de vizită a Republicii Moldova peste hotare, dar până și oamenii de afaceri din acest sector acuză lipsa unei strategii clare de dezvoltare, care le-ar permite să-și planifice afacerile pe termen lung.
Vinificatorii și producătorii de struguri așteaptă de la Ministerul Agriculturii un studiu din care ar afla ce soiuri de viță de vie să planteze, care dintre ele sunt mai productive pe solurile Republicii Moldova, ce tendințe predomină printre vinificatorii și consumatorii de pe mapamond, cum va arăta cererea și oferta peste 20-30 de ani.
Opinia autorului nu coincide neapărat cu cea a redacției.