Președintele Braziliei îndeamnă la discuții de pace cu Ucraina

BUCUREŞTI, 23 iun – Sputnik.Rusia și Ucraina trebuie să facă ambele un compromis pentru a ajunge la pace, a declarat joi președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, în timp ce a reiterat poziția guvernului său cu privire la conflictul armat. Cel mai bine ar fi ca medierea să fie realizată de părți care nu sunt implicate în conflict, a explicat acesta.

„Cele două părți trebuie să obțină fiecare ceva. Doar rușii și ucrainenii știu de ce au nevoie pentru a ajunge la pace”, a spus liderul brazilian în cadrul unei conferințe de presă la Roma, potrivit RT.

Potrivit acestuia, capacitatea UE de mediere în conflict este limitată, deoarece este implicată în conflict, la fel ca și SUA. El a menţionat India, Mexicul și ţări africane ca potențiali intermediari neutri pentru pace, pe care Brazilia încearcă să-i aducă împreună.

„Sunt de acord cu Papa Francisc. Trebuie să facem ca oamenii să discute despre pace, să aducem părțile la masa negocierilor. Este necesar să înceteze focul și să se caute o soluție pașnică. Nu este corect [pentru oamenii în nevoie] să cheltuim miliarde de dolari și euro pentru un război inutil, când am putea trăi în pace”, a adăugat Lula da Silva.

Președintele brazilian a sosit miercuri la Roma pentru a se întâlni cu premierul italian Giorgia Meloni și cu alți înalți oficiali guvernamentali, precum și cu Papa.

Papa Francisc a avut o conversație privată de 45 de minute cu Lula și i-a oferit acestuia un basorelief din bronz cu inscripția „Pacea este o floare fragilă”, potrivit presei italiene.

Moscova a acuzat Kievul pentru refuzul negocierilor de pace, subliniind că anul trecut președintele ucrainean Vladimir Zelenski a semnat un decret care interzice negocierile atâta timp cât omologul său rus, Vladimir Putin, rămâne în funcție.

Guvernul ucrainean susține că va negocia doar după alungarea forțelor ruse din toate teritoriile pe care Kievul le revendică. Zelenski a insistat asupra planului său de pace, care cere retragerea Rusiei, reparații de război și un tribunal pentru presupușii criminali de război. Moscova a respins propunerea, descriind-o drept ruptă de realitate.