Care dintre țările NATO ar putea să trimită trupe în Ucraina

Perspectiva exprimată de Rasmussen înseamnă un conflict direct cu NATO. Aceasta este o nouă provocare, care are drept scop tatonarea terenului.

Fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen a sugerat că unii membri europeni ai acestui bloc militar ar putea desfășura trupe în Ucraina. Cine este gata să sprijine Kievul cu propriile forțele armate, cât de reală este această amenințare și ce înseamnă asta pentru Rusia - în materialul lui Renat Abdulin pentru RIA Novosti.

O avertizare îngrijorătoare

Rasmussen, care a condus NATO din 2009 până în 2014, a fost consilierul neoficial al președintelui Petro Poroșenko , în timpul lui Zelenski a preluat conducerea grupului consultativ. În afară de aceasta, el este cunoscut și ca fondator al organizației necomerciale ”Alianța Democrației”, care promovează „valorile democratice” în întreaga lume. Fostul secretar general tocmai a încheiat un turneu care a inclus Washingtonul și câteva capitale europene: a vrut să afle cum decurg acolo pregătirile pentru summitul din iulie al alianței.

La această întrunire de la Vilnius, Ucrainei trebuie să i se ofere garanții de securitate și să i se garanteze apartenența la bloc, este sigur el. Altfel, escaladarea conflictului este inevitabilă.

Reprezentantul permanent al SUA în cadrul alianței, Julianne Smith, a asigurat la rândul ei: „Noi examinăm mai multe variante de promovare a Ucrainei în relațiile cu NATO”.

Potrivit lui Rasmussen, unii membri ai blocului militar „ar putea desfășura trupe pe teritoriul ucrainean pentru a ajuta nemijlocit Kievul”.

Cine va lupta de partea Kievului

„Nu aș exclude ca Polonia să se angajeze mai puternic în acest context, iar aceasta să fie urmată de statele baltice, cu posibilitatea probabilă de a trimite trupe” - a spus el. - Consider că polonezii se vor gândi serios la crearea unei astfel de coaliții, dacă Ucraina nu va primi nimic la Vilnius”.

Kievul, a continuat danezul, poate să se adreseze singur către statele simpatizante pentru sprijin militar direct, și acest lucru va fi absolut legal.

Ucraina nu crede deocamdată că cererea ei va fi satisfăcută. „Până la încheierea conflictului armat, statele străine nu vor trimite trupe”, a declarat ministrul ucrainean de Externe Dmitri Kuleba în emisie televizată, comentând afirmațiile lui Rasmussen.

SUA i-au oferit garanții de securitate Kievului încă anul trecut. Alți membri NATO par gata să urmeze aceeași cale. Într-un interviu acordat în luna mai, în marja summitului G7, cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat disponibilitatea de a asigura Ucraina cu armamente moderne chiar și după încheierea ostilităților. Iar Ministerul francez de Externe a emis un comunicat oficial privind garanțiile.

Potrivit lui Rasmussen, este important ca toate asigurările să apară într-o formă scrisă și să fie transmise Kievului până la summitul NATO. Dar el a avertizat: acest lucru nu este suficient. Viitorul Ucrainei urmează încă să fie discutat.

"Am vorbit cu mai mulți lideri est-europeni. Ei vor o foaie de parcurs clară pentru aderarea Ucrainei la NATO", a menționat Rasmussen.

Chiar dacă la Vilnius nu se va reuși să se facă o propunere oficială, acest lucru ar putea fi promis cel puțin pentru anul viitor (când summitul va avea loc la Washington). Fostul secretar general a precizat că Kievul are nevoie de o procedură simplificată, la fel ca pentru Suedia și Finlanda. Scandinavii au fost scutiți de etapele intermediare precum dezvoltarea unui „plan individual”. „Mai puțin de atât îi va dezamăgi foarte mult pe ucraineni”, a subliniat politicianul danez.

Confruntare directă

Experții intervievați de RIA Novosti sunt de acord că declarațiile ex-secretarului general despre posibila desfășurare a trupelor europene în Ucraina constituie un semnal alarmant pentru Rusia.

"Perspectiva exprimată de Rasmussen înseamnă un conflict direct cu NATO" - spune expertul Biroului de analiză militar-politică Pavel Kalmîkov. - "El înțelege perfect ce reacție vor provoca afirmațiile sale. Aceasta este o nouă provocare. Scopul este de a tatona terenul. Am văzut cum pașii mici au devenit din ce în ce mai serioși: de la furnizarea de walkie-talkie și veste antiglonț - până la tancuri și avioane”.

Vladimir Olencenko, cercetător principal la Centrul de Studii Europene de la IMEMO RAS, indică asupra altor circumstanțe.

"Evident, Rasmussen transmite punctul de vedere al Statelor Unite. Washingtonul este cel mai interesat ca Ucraina să se apropie de NATO și, prin urmare, de oferirea unor anumite garanții de securitate în timpul ostilităților. Aceasta este strategia americanilor. Ei încearcă să consolideze aliaţii occidentali”.

Logica este simplă: dacă europenii nu vor un conflict la scară largă cu Rusia, este mai bine să ajute Kievul acum.

În ceea ce ține de Polonia și Țările Baltice, acestea sunt instrumente de influență americană, este sigur Olencenko. Și dacă se vorbește despre desfășurarea trupelor, înseamnă că, în caz de necesitate, ele vor primi indicațiile respective.

"Pentru Moscova, acest lucru este inacceptabil. Consider că și pentru Occident - de asemenea. Acesta nu este nimic altceva decât un pas practic către al treilea război mondial", este sigur politologul.

Polonia și statele baltice nu sunt subiecți ai politicii mondiale, Washingtonul și Bruxellesul le poate trimite să moară, așa cum se întâmplă acum cu Ucraina, adaugă el. Dacă acest lucru se va întâmpla, se va pune serios și problema utilizării armelor nucleare.