Finlanda este în NATO – noi probleme ale Alianței

Ca nou membru al Alianței Nord-Atlantice, Finlanda este sortită să repete experiența distructivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Finlanda se va transforma inevitabil într-o rampă de lansare anti-rusă pentru desfășurarea trupelor străine și va pierde buna vecinătate cu Federația Rusă, care de 78 de ani a stat la baza securității naționale, notează observatorul militar al Sputnik Alexandr Hrolenko.

Finlanda a devenit pe 4 aprilie al 31-lea membru al Alianței Nord-Atlantice. NATO a primit un teritoriu slab populat (338.400 km² și 5,6 milioane de oameni), o mică armată finlandeză (24 de mii de militari activi) și o creștere a lungimii granițelor comune cu Rusia cu 1271 km (dublare).

Infrastructura de frontieră din estul Finlandei nu este dezvoltată. Noua „Cortină de Fier” va necesita cheltuieli de miliarde de dolari pentru toate țările Alianței în următoarele decenii. Inclusiv integrarea armatei finlandeze în structura generală a NATO și extinderea programului avioanelor de vânătoare invizibile F-35.

La ceremonia de la sediul Alianței de la Bruxelles, președintele finlandez Sauli Niinistö a vorbit demagogic despre noile provocări, începutul unei noi ere, și a subliniat: „Aderarea la NATO ne întărește pozițiile internaționale și ne oferă spațiu de manevră”.

Nu e greu de imaginat despre ce fel de manevre vorbea președintele finlandez – aproape toate țările europene de astăzi sunt subordonate intereselor Washingtonului, sortite complicității la un război proxy cu Rusia și degradarea economică.

Armatelor naționale li s-a atribuit rolul de păpuși lipsite de drepturi ale Pentagonului. Extinderea nesăbuită a unui bloc militar agresiv spre Est este o greșeală strategică și tragică a Occidentului, pentru care va dura mult timp să „manevreze” și să plătească scump.

Kremlinul a apreciat aderarea Finlandei la NATO ca o încălcare a securității și a intereselor naționale ale Rusiei, forțând-o să ia contramăsuri tactice și strategice.

Poziția de principiu a Moscovei (o lume multipolară, un sistem de securitate egală și indivizibilă) nu promite nimic bun pentru noii și vechii membri ai Alianței.

Un pas provocator

Finlanda neutră de jure s-a apropiat de NATO de trei decenii și și-a „instalat” treptat armata în Alianță. Președintele Niinistö a declarat ieri: „În calitate de partener, suntem implicați activ în activitățile NATO de mult timp. În viitor, Finlanda va contribui la descurajarea și apărarea colectivă a NATO.”

Într-adevăr, în 2020, Finlanda și Suedia au intrat într-o alianță militară cu Norvegia, membră a Alianței Nord-Atlantice. Anterior, unitățile militare finlandeze din cadrul forțelor NATO au participat la operațiuni din Afganistan, Bosnia și Kosovo (în 1995 și 1999), iar fostul președinte al Finlandei Martti Ahtisaari a propus un plan pentru separarea Kosovo de Serbia.

Șeful Pentagonului Lloyd Austin minte când spune că armata finlandeză va „întări semnificativ NATO” și totuși Alianța va câștiga mai mult decât un teritoriu.

După prăbușirea URSS, finlandezii au înlocuit rapid avioanele de luptă MiG-21 cu avioanele americane F-18, iar tancurile T-55M cu Leopard 2A4 și Leopard 2A6 germane. Tancurile britanice Challenger-2 au fost desfășurate la exerciții comune cu NATO în Finlanda în mai 2022.

Punctul de accelerare în derivă din 2021 a fost o comandă mare pentru 64 de aeronave F-35A, care sunt considerate mijlocul optim de transportare a armelor nucleare și sunt integrate într-o singură rețea de schimb de date în întreaga lume - sub controlul Pentagonului. Avioanele F-35 „invizibile” americane sunt departe de a fi pregătite pentru luptă, au sute de probleme de proiectare și până în prezent nu au fost aprobate de Pentagon pentru producție în masă, dar acest lucru nu justifică poziția anti-rusă a Finlandei.

Americanii se așteaptă să scape de majoritatea problemelor tehnice ale F-35 până în 2030 și să îl facă principalul purtător de arme termonucleare tactice. În paralel, SUA încearcă să extindă acordurile de partajare nucleară cu membrii NATO. Diplomatul notează că acest lucru va duce la desfășurarea de arme nucleare în țările din Europa de Est, iar avioanele F-35 cu sediul în Finlanda pot da o lovitură profundă Rusiei.

Permiteți-mi să vă reamintesc că de la Sankt Petersburg până la granița finlandeză în linie dreaptă sunt 151 km, sau 10 minute de zbor pentru invizibilele F-35.

Ministrul danez al Apărării, Morten Bödskov, consideră că aderarea Finlandei „va muta NATO spre nord”, cu accent pe regiunea baltică, și se așteaptă la „mai multă activitate spre Est”.

Ministrul norvegian al Apărării, Eirik Kristoffersen, a declarat anterior că aderarea Finlandei și Suediei la NATO „deschide multe posibilități”, inclusiv noi modalități de a se baza în caz de război în Antarctica sau în Marea Baltică.

Comandantul Forțelor Aeriene Norvegiene Rolf Volland ia în considerare deja înființarea unui nou „Centrul de Operații Aeriene de Nord” pentru a gestiona misiunile regionale. Norvegia intenționează să desfășoare 52 de avioane de vânătoare F-35 până în 2025, ceea ce „va pune o presiune suplimentară semnificativă asupra sistemelor rusești de apărare antiaeriană”.

Publicația „Breaking Defense” concluzionează: „Helsinki are multe de învățat despre politica Alianței. Un subiect care necesită o atenție specială este politica nucleară”. Și Finlanda poate participa la „modernizarea poziției strategice a NATO”.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a declarat anterior că Rusia nu va permite vecinilor ostili să aibă arme nucleare. Aceasta este poziția de principiu a Moscovei.

Guvernul finlandez urmează destul de conștient un curs al escaladării. Mulți politicieni finlandezi împărtășesc opiniile societății ProKarelia, care cere întoarcerea Vîborg Finlandei și o parte a teritoriului Kareliei.

Occidentul colectiv declară în mod deschis sarcina de a provoca o „înfrângere strategică” Rusiei, iar toți membrii NATO împărtășesc responsabilitatea pentru complicitate într-un conflict militar cu o mare probabilitate de un rezultat nuclear.

Evident, nici experiența poloneză de trecere de la bună vecinătate la escaladare, nici lecția ucraineană pentru vecinii Rusiei nu sunt utile, iar problemele Alianței Nord-Atlantice din Europa de Est abia încep.

Opinia autorului ar putea să nu corespundă neapărat poziției redacției Sputnik.