Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

Despre „răspunsul” Maiei Sandu la scrisoarea deschisă a academicianului Mihai Cimpoi

© Sputnik / OsmatescoMaia Sandu
Maia Sandu - Sputnik Moldova, 1920, 12.01.2023
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Cunoscutul academician Mihai Cimpoi, Președinte al Asociației Naționale a Oamenilor de Creație din Moldova, i-a adresat o scrisoare deschisă Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, încă la finele anului trecut. Până la această oră nu se cunoaște dacă șeful statului a catadicsit să îi răspundă măcar formal academicianului.
Pentru că în textul scrisorii sunt indicate probleme de importanță fundamentală pentru știința și cultura din Republica Moldova, publicăm textul integral al acesteia. În speranța că răspunsul Președintelui nu va întârzia prea mult, rămânem și noi în așteptarea acestuia, ca să-l publicăm.
„SCRISOARE DESCHISĂ
MAIEI SANDU, PREȘEDINTE AL REPUBLICII MOLDOVA
EXCELENȚĂ,
Vă mărturisesc că aceste rânduri ardente au fost scrise cu teama că nu vor ajunge, precum s-a întâmplat cu mesajele ce vi le-am trimis, ca și cu acelea ale unor academicieni-colegi. Am impresia că aparatul prezidențial e un fel de Castel al marelui scriitor Franz Kafka: e prevăzut doar cu porți de nedeschis. Am vrut să vă deranjez amintindu-vă încă o dată problemele dramatice pe care le cunoașteți atât de bine. Ziua de azi constituie totuși un prilej de neasemuită bucurie: vi se datorează multe biruințe, printre care și acordarea Republicii Moldova a statutului de țară-candidat la integrarea în Uniunea Europeană.
Peste această imensă bucurie vin însă nenumărate crize – economice, politice, geopolitice, sociale – , care se adâncesc văzând cu ochii și care lovesc în oameni și cultură.
Se cunosc cauzele externe ale acestor crize. Există, din păcate, și cauze interne.
La ele mă voi referi în cele ce urmează.
Este vorba de distrugerea sistemului național de cercetare, care a survenit prin reforma, precipitată și nechibzuită (lucru recunoscut și de Excelența Voastră), a comasării Universităților și trecerea Institutelor Științifice academice la Universități. Printr-un simplu ordin al Ministerului Educației și Cercetării, Institutele în cauză au fost private de calitatea de persoană juridică și lichidate prin „absorbție” de Universități, au fost distruse școlile științifice și desconsiderate personalități notorii din domeniul științei, s-a produs o subminare a rolului de for științific superior pe care trebuie să-l aibă Academia. Această reformă a urmat modelul Ceaușescu, asupra efectului păgubos al căruia a atras atenția Academia Română, dar și multe Academii și prestigioși oameni de știință din lume.
Voi da exemplul Institutului de Filologie Română „B.P. Hașdeu”, trecut la Universitatea de Stat, care nici măcar nu are o facultate de filologie română, aceasta fiind lichidată acum câțiva ani, iar profesorii ce predau limba și literatura română eliberați.
Acest Institut a supraviețuit în perioada comunistă, când, în ciuda multor reformări și remodelări, a rezistat consacrându-se prin sacrificiu păstrării și promovării valorilor noastre spirituale și a bunului suprem, care este limba română.
Ceea ce nu au reușit comuniștii iată că o fac „ai noștri” cu nepăsare și bună știință. Cercetătorii, printre care mă aflu și eu, sunt amenințați cu eliberarea, fiind maltratați cu ordine de tot felul și acțiuni de strămutare dintr-o clădire în alta, care ne lipsesc de spațiul necesar și pun în pericol, printre altele, existența Arhivei de Folclor și a celei de prețioase materiale eminescologice. Nu e greu de presupus că același destin îl vor avea toate Institutele academice.
Ne întristează și starea dezastruoasă a culturii, care a devenit la noi o adevărată Cenușăreasă.
Legea privind cultura, care să ne ferească de angajamente partinice și politice, zace undeva prin sertarele birocratice, casele de cultură se transformă în cu totul altceva, mijloacele modice de finanțare a culturii sunt folosite de consiliile locale după voia lor, Uniunile de Creație se descurcă fiecare cum poate, procedura de acordare a Premiilor Naționale a devenit o caricatură, fără ca membrii comisiei să studieze și să cunoască ceea ce se premiază și fără discuții publice. (Am scris despre acest lucru, dar vorba mea de sus despre Kafka), revistele culturale își încetează apariția.
Există, la noi, o nepăsare și o indiferență la toate nivelurile față de ceea ce se cheamă cultură, valori, educație.
Mă voi referi încă la un caz elocvent.
În Chișinău activează Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu” (Bd. Dacia, 20), care se bucură de o faimă mondială. Ei bine: timp de doi ani nu am avut norocul să fie vizitat, măcar pentru câteva clipe de o autoritate a statului.
Nu sunt un naiv care să creadă că scrisoarea mea să aibă vre-un efect și că, în caz contrar restabilirea sistemului de cercetare și schimbarea atitudinii oficialităților față de cultură și știință vor aduce rezultate imediate. Sunt încrezător însă că conlucrarea cu oamenii de cultură și știință ne pot aduce soluții pentru a face față provocărilor, crizelor și pentru a asigura bunăstarea de care au nevoie oamenii noștri năpăstuiți de soartă și istorie.
Sunt convins că putem ajunge în Europa numai pe calea trainică a cunoașterii și cercetării, a creării de valori proprii și a însușirii întregului conținut al Cărții Lumii, imaginată de Eminescu.
La anul și la mulți ani, cu pace și noi realizări!
Academician Mihai CIMPOI,
Președinte al Asociației Naționale al Oamenilor
de Creație din Moldova
24 decembrie 2022”
Proteste împotriva conducerii Moldovei - Sputnik Moldova, 1920, 11.01.2023
Analize și opinii
Ion Chicu: „Bravo, Maia! Zi-i ceva de salarii și pensii "istorice"
Fluxul de știri
0