Efect de bumerang: petrolului i-a fost prezis un preț de 100 de dolari pe baril

După impunerea plafonului de preț, Europa și SUA așteaptă scăderea cotațiilor petrolului. Însă analiștii prezic deficitul acestuia.

Pe piață se simte deja un dezechilibru: oferta se restrânge, cererea, în primul rând din partea Chinei, crește. Potrivit experților celor mai mari bănci de investiții, materiile prime nu se vor ieftini, ci se vor apropia de 110 dolari pe baril.

Autolimitările

Interdicția privind transportarea petrolului rusesc pe mare a intrat în vigoare pe 5 decembrie. În afară de asta, UE, G7 și Australia au convenit asupra unui preț plafon de 60 de dolari pe baril. Moscova s-a reorientat spre India, China și Turcia.

În esență, a început numărătoarea inversă pentru încetarea completă a livrărilor de resurse energetice rusești în Occident. OPEC+ este extrem de preocupat de amestecul politic directă în mecanismele pieței. Mai mult decât atât, subliniază analiştii, poziţia Moscovei este câștigătoare în orice caz. De exemplu, Rusia poate cere o primă suplimentară pentru materiile prime destinate UE, inclusiv pentru tranzitul din alte țări.

Europenii încearcă să suplimenteze deficitul cu importuri din SUA, Africa de Nord și Orientul Mijlociu. însă niciun furnizor nu este în stare să crească brusc producția pentru piața UE.

Până la 110 pe baril

Inițiatorii plafonului de preț, se pare, înțeleg și singuri că nu le va ieși nimic. Acest lucru „nu va influența cotațiile bursiere”, a recunoscut coordonatorul pentru comunicații strategice a Consiliul Național de Securitate al Casei Albe John Kirby.

„Asemenea acțiuni ale G7, în pofida logicii insidioase, vor reduce minimal veniturile Rusiei, dar vor garanta în schimb tulburări pe piețele energetice mondiale”, menționează The National Interest. Pentru Occident acest lucru s-ar putea solda cu probleme serioase. Și, desigur, petrolul se va scumpi.

Goldman Sachs estimează că un baril va costa 90 de dolari în primul trimestru și 95 de dolari în al doilea.

Bank of America prezice 110 USD pentru Brent în a doua jumătate a anului. Mult va depinde de cererea din China și India. Iar totul indică asupra faptului că ea va crește.

„Sancțiunile împotriva Rusiei, nivelul scăzut al rezervelor, deschiderea economiei Chinei și disponibilitatea OPEC de a reduce producția în cazul în care cererea va slăbi vor menține prețurile ridicate la sursele energetice”, spun analiștii băncii în raport.

La întâlnirea din 4 decembrie, țările OPEC+ au confirmat decizia adoptată anterior de a reduce producția cu două milioane de barili pe zi. BofA consideră că în 2023 cartelul nu va face decât să-și înăsprească politica.

Acest lucru răspunde în totalitate intereselor Moscovei și ale altor exportatori cheie. Ceea ce nu se poate spune despre SUA, Uniunea Europeană și alți importatori. Traderii se așteaptă că India și China vor înlocui UE în calitate de cei mai mari consumatori de hidrocarburi din Rusia.

Beijingul a anunțat recent modificări radicale în politica de „toleranță zero” pentru COVID-19, cerințele privind testarea și restricțiile de călătorie au fost relaxate. Aceasta înseamnă că China va avea nevoie de mai mult combustibil. UE însă și așa resimte în permanență o „foame energetică”. Concurența dintre piețele asiatice și europene se va intensifica și, în mod evident, nu va contribui la reducerea prețurilor.

„Flota tenebră”

Între timp, în cadrul ramurii se vorbește despre extinderea „flotei tenebre” rusești. Că, chipurile, companiile ar repune în exploatare tancurile conservate, iar armatorii din UE ar transmite active către operatori care nu fac parte din G7.

După cum afirmă Financial Times, exportul din Rusia a crescut în ultima săptămână, tancurile au scos din porturi 3,5 milioane de barili pe zi. În Asia - cu 500 de mii mai mult (16 procente). Cifra totală este la maximul pentru jumătate de an.

Însă, după cum a subliniat prim-vicepreședintele Comitetului pentru afaceri internaționale al Dumei de Stat Aleksei Cepa, Rusia nu are nevoie de „flotă tenebră”. Cumpărători sunt și așa destui.

„Multe țări producătoare de petrol au fost și sunt sub sancțiuni pe parcursul unei perioade îndelungate, astăzi aceasta nu este o problemă prea mare”, a explicat Cepa.

Atenuarea efectelor

Pierderile, evident, nu pot fi evitate. Veniturile din vânzarea materiilor prime au început să scadă încă în noiembrie.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), întreprinderile rusești au primit 15,8 miliarde de dolari - cu 700 de milioane de dolari mai puțin decât în ​​octombrie.

Conform datelor Ministerului de Finanțe, în noiembrie țara a câștigat din petrol și gaze cu 90 de miliarde de ruble mai puțin decât era planificat. Însă, după cum a subliniat șeful instituției, Anton Siluanov, este prematur să se evalueze impactul restricțiilor de preț asupra bugetului - Moscova va lua măsuri de răspuns.

Oricum ar sta lucrurile, ceea pe ce au contat UE și SUA nu se va întâmpla. Plafonul nu este suficient de jos.

„Oficialii europeni vorbeau despre aceea cum vor „aduce la epuizare mașina rusească de război”. De fapt, planificatori de doi bani au făcut totul pentru ca Kremlinul să nu recurgă la o reducere drastică a producției și să prăbușească piața”, notează Bloomberg.

Măsurile de răspuns încă nu a fost anunțate. Dar este clar că principalele livrări vor fi redirecționate către China și India. Iar „resturile” de la „masa” asiatică ar putea foarte bine să ajungă la europeni, dar deja la prețuri exorbitante.