„Înțelegerea nu va fi posibilă”. UE a priceput cine profită pe seama crizei ucrainene

Editorial de Daniil Nizamutdinov

Politicienii europeni se plâng că Washingtonul împinge Lumea Veche în recesiune și capătă dividende din conflictul ucrainean, scrie publicația Politico. Într-adevăr, americanii, fără a-i trimite (cel puțin oficial) niciun soldat Kievului, scot din criza din Ucraina beneficii militare, economice, geopolitice fără precedent. Și acest lucru irită tot mai mult Uniunea Europeană.

Extinderea influenței SUA

„Dacă analizezi la rece acest lucru, țara care beneficiază de pe urma războiului este SUA, pentru că ei vând mai multe arme și gaz la prețuri exagerate”, citează Politico afirmațiile unui înalt oficial european nenumit.

Americanii au tins întotdeauna să domine lumea occidentală. Iar conflictul din Ucraina este o mare oportunitate de a-i pune pe toți la punct.

În ultimii ani, Washingtonul a presat în permanență Europa, de exemplu, în chestiunea sancțiunilor antirusești și slăbirea dependenței energetice față de Moscova. Astă primăvară, în urma „fratelui mai mare”, europenii s-au grăbit cu entuziasm să extindă interdicțiile, deși a fost clar de la bun început că acest lucru va lovi UE poate chiar mai tare decât Rusia.

De asemenea, în ochii lumii occidentale a fost complet reabilitată NATO, despre care președintele francez Emmanuel Macron spunea încă nu demult că „creierul său este mort”. Și nu este un secret pentru nimeni cine este șeful în această organizație.

Vânzările de arme și dependența de gaz

În Europa și în întreaga lume a apărut un boom al cererii de arme, iar SUA sunt cel mai mare exportator (peste o treime din livrările globale).

Numai în construcția de avioane, americanii au primit contracte în valoare de zeci de miliarde de euro. Canada a comandat 88 de avioane de vânătoare F-35 din a cincea generație, Elveția - 36, Germania - 35.

Astă vară, autoritățile germane și-au anunțat intenția de a aloca circa 100 de miliarde de euro pentru reînarmarea Bundeswehrului și nu există nicio îndoială că o parte semnificativă din acest buget îi va reveni Statelor Unite. Mai ales că Germania s-a certat cu Elveția din cauza refuzului Bernei de a permite reexportul de mărfuri militare către Ucraina.

Arsenalele europene se golesc și producătorii americani își freacă mâinile de bucurie. Evident, un astfel de avânt al complexului militar-industrial are un efect pozitiv asupra întregii economii a țării.

Plus exporturi de gaze. Washingtonul a încercat demult să forțeze Europa să renunțe la combustibilul rusesc ieftin. Și iată că acum, în câteva luni, livrările de GNL s-au dublat.

Exploziile de la ”Nord Streams” de facto au lipsit UE de posibilitatea de a alege. De acum încolo va trebui să scoată bani pentru combustibil de peste ocean, care îi costă pe consumatorii europeni de patru ori mai scump decât pe americani.

Pierderea competitivității

În condițiile crizei energetice, industria europeană își pierde competitivitatea. Germania a avut în deosebi de suferit. Iar în SUA vara au fost adoptată legea cu privire la reducerea inflației. Documentul prevede măsuri ample de sprijinire a economiei naționale, pe care UE le-a considerat discriminatorii.

Drept urmare, companiile americane devin din ce în ce mai puternice, în timp ce companiile europene fie se închid, fie se mută în SUA, unde li se oferă reduceri fiscale și resurse energetice ieftine.

Toate acestea îi scot din sărite pe politicienii UE. „Mișcarea economiei europene înspre recesiune este o veste bună pentru americani și ei nu au ratat ocazia de a scoate beneficii din asta”, se indignează ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto.

Macron a numit neprietenoasă legea americană anti-inflație și a presupus că este contrară regulilor OMC, iar ministrul Economiei, Bruno Le Maire, a îndemnat țările UE să dea un răspuns comun acțiunilor Washingtonului. „Nu putem permite ca conflictul din Ucraina să se încheie cu dominația economiei SUA și slăbirea Europei”, a subliniat el, adăugând că astăzi principalul lucru pentru Paris nu este concurența cu Germania în Europa, ci concurența dintre UE și SUA.

Va fi un răspuns?

Între timp, Parisul și Berlinul nu reușesc deocamdată să se înțeleagă. Potrivit Bloomberg, Macron insistă asupra unor măsuri similare cu cele ale SUA, iar cancelarul german Olaf Scholz nu vrea să dezlănțuie un „război transatlantic” și speră că Washingtonul își va corecta deciziile.

Și chiar dacă Europa este „furioasă”, nimeni nu este în stare acum să lupte cu adevărat cu americanii. Franța, Germania, Italia își pot „exprima îngrijorarea” cu voce tare, dar în UE nu există unitate. În plus, conducerea Comisiei Europene se orientează spre Washington ca la principal aliat.

Încercarea de a contesta măsurile americane în la OMC, potrivit șefului catedrei politică comercială a Școlii Superioare de Economie, Maxim Medvedkov, ar avea șanse de succes. "Problema este că SUA continuă să blocheze activitatea organelor de apel ale OMC. Iar să ajungi la un compromis printr-un alt mod va fi dificil", a precizat el.

Macron urmează să întreprindă o vizită în SUA. Evident, pentru a încerca să-l convingă pe Joe Biden să joace conform regulilor. Dar Europa este slăbită de criza energetică, inflație, recesiunea care se profilează și consolidarea populismului - UE nu are pârghii reale de presiune asupra Casei Albe.

Le rămâne să spere că partenerii mai mari de peste ocean vor avea milă și vor lua ține cont de doleanțele lor. Deocamdată însă americanii își realizează cu fermitate și încredere strategia. Și în curând statutul de lider european îi va fi atribuit definitiv nu Berlinului sau Parisului, ci Washingtonului.