Vizita Maiei Sandu la București: energie contra radicalizare - FOTO
Vizita Maiei Sandu la București: energie contra radicalizare - FOTO
Sputnik Moldova
În plină criză economică, energetică, socială, politică, Sandu a mers la București invocând pretextul unei conferințe feministe, dar cu scopul implicit al... 02.11.2022, Sputnik Moldova
CHIȘINĂU, 2 nov - Sputnik. Poate părea stranie decizia Maiei Sandu de a întreprinde o vizită în România pentru a participa la o conferință despre femei în politică, în contextul în care criza energetică este atât de adâncă în Republica Moldova, încât țara supraviețuiește, cum chiar președintele Sandu a spus-o, de pe o zi pe alta.De asemenea, criza socială și politică din Republica Moldova pare a se transforma, cu ajutorul SUA, într-un război pe față al actualei puteri cu opoziția din țară, război cu grave consecințe pentru democrație, dar și cu un impact social grav.Maia Sandu a ținut să vină personal la București pentru a arăta, așa cum a făcut și Ceaușescu, când a întreprins vizita în Iran, pe 18-20 decembrie 1989, că de fapt are controlul asupra situației din țară. De altfel, scurta vizită a președintelui Maia Sandu a fost bine acoperită mediatic de către presa mainstream din România, care chiar a încurajat pe lidera de la Chișinău să denunțe ingerințe străine care duc la contestarea ei și a cabinetului Gavriliță. Iar o paralelă interesantă cu decembrie 1989, când Ceaușescu dădea vina pentru explozia protestelor pe....agenturi străine.Strategia de comunicare a Maiei Sandu a fost bazată pe trei linii: mulțumiri și atașament față de România, solicitare de susținere economică (mai ales prin livrare de gaz și de energie electrică) și condamnarea opoziției de la Chișinău ca fiind de fapt ”mâna rușilor”. De altfel, Sandu a radicalizat discursul său anti- Moscova în timpul acestei vizite scurte, dar bine mediatizate, la București.Presa mainstream românească i-a ”cântat în strună” președintelui Maia Sandu. Un interviu dat în Republica Moldova de un europarlamentar român, Maria Grapini, în care aceasta vorbea de dezamăgirea reprezentată de puterea de la Chișinău pentru autoritățile de la Bruxelles, în care atrăgea atenția asupra faptului că autoritățile din Republica Moldova mint pe oficialii UE și în același timp sunt incapabili să atragă fondurile europene puse la dispoziție, a fost practic inexistentă în mass-media românească, fiind preluată doar de Sputnik România, aflat oricum sub regim de cenzură mediatică.În schimb, jurnaliștii români care au intervievat-o pe Maia Sandu, au încurajat-o pe aceasta să își radicalizeze discursul anti-rusesc și chiar să vorbească (în interviul acordat jurnalistului Dan Tapalagă- cunoscut pentru apropierea sa de ”statul paralel” din România) despre o posibilă ”lovitură de stat”.La un alt interviu, dat la postul Digi24, alt post apropiat de structurile de securitate din România, Maia Sandu a fost întrebată direct dacă nu sunt resursele politice ca Republica Moldova să renunțe la statutul său constituțional de stat neutru. Maia Sandu și-a exprimat scepticismul că un astfel de demers ar putea să întrunească susținerea electoratului la un eventual referendum de revizuire a Constituției.Cu alte cuvinte, am asistat la un soi de troc: Maia Sandu să își radicalizeze discursul în ceea ce privește contextul regional, în schimbul gazelor și energiei electrice din România.
În plină criză economică, energetică, socială, politică, Sandu a mers la București invocând pretextul unei conferințe feministe, dar cu scopul implicit al solicitării de ajutor din partea României și afirmării angajamentului anti-rusesc al autorităților de la Chișinău.
CHIȘINĂU, 2 nov - Sputnik. Poate părea stranie decizia Maiei Sandu de a întreprinde o vizită în România pentru a participa la o conferință despre femei în politică, în contextul în care criza energetică este atât de adâncă în Republica Moldova, încât țara supraviețuiește, cum chiar președintele Sandu a spus-o, de pe o zi pe alta.
De asemenea, criza socială și politică din Republica Moldova pare a se transforma, cu ajutorul SUA, într-un război pe față al actualei puteri cu opoziția din țară, război cu grave consecințe pentru democrație, dar și cu un impact social grav.
Maia Sandu a ținut să vină personal la București pentru a arăta, așa cum a făcut și Ceaușescu, când a întreprins vizita în Iran, pe 18-20 decembrie 1989, că de fapt are controlul asupra situației din țară. De altfel, scurta vizită a președintelui Maia Sandu a fost bine acoperită mediatic de către presa mainstream din România, care chiar a încurajat pe lidera de la Chișinău să denunțe ingerințe străine care duc la contestarea ei și a cabinetului Gavriliță. Iar o paralelă interesantă cu decembrie 1989, când Ceaușescu dădea vina pentru explozia protestelor pe....agenturi străine.
Strategia de comunicare a Maiei Sandu a fost bazată pe trei linii: mulțumiri și atașament față de România, solicitare de susținere economică (mai ales prin livrare de gaz și de energie electrică) și condamnarea opoziției de la Chișinău ca fiind de fapt ”mâna rușilor”. De altfel, Sandu a radicalizat discursul său anti- Moscova în timpul acestei vizite scurte, dar bine mediatizate, la București.
Presa mainstream românească i-a ”cântat în strună” președintelui Maia Sandu. Un interviu dat în Republica Moldova de un europarlamentar român, Maria Grapini, în care aceasta vorbea de dezamăgirea reprezentată de puterea de la Chișinău pentru autoritățile de la Bruxelles, în care atrăgea atenția asupra faptului că autoritățile din Republica Moldova mint pe oficialii UE și în același timp sunt incapabili să atragă fondurile europene puse la dispoziție, a fost practic inexistentă în mass-media românească, fiind preluată doar de Sputnik România, aflat oricum sub regim de cenzură mediatică.
În schimb, jurnaliștii români care au intervievat-o pe Maia Sandu, au încurajat-o pe aceasta să își radicalizeze discursul anti-rusesc și chiar să vorbească (în interviul acordat jurnalistului Dan Tapalagă- cunoscut pentru apropierea sa de ”statul paralel” din România) despre o posibilă ”lovitură de stat”.
La un alt interviu, dat la postul Digi24, alt post apropiat de structurile de securitate din România, Maia Sandu a fost întrebată direct dacă nu sunt resursele politice ca Republica Moldova să renunțe la statutul său constituțional de stat neutru. Maia Sandu și-a exprimat scepticismul că un astfel de demers ar putea să întrunească susținerea electoratului la un eventual referendum de revizuire a Constituției.
Cu alte cuvinte, am asistat la un soi de troc: Maia Sandu să își radicalizeze discursul în ceea ce privește contextul regional, în schimbul gazelor și energiei electrice din România.
