Putin vrea să soluționeze principala contradicție a epocii

Mulți au considerat că principalul în discursul de ieri al lui Vladimir Putin la forumul Valdai a fost avertismentul său că „ne aflăm într-un punct istoric de cotitură, înainte, probabil, este cel mai periculos, imprevizibil și în același timp important deceniu de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial". Dar predicția viitoarelor încercări nu este ceva nou, însă ea nici nu a fost o valoare în sine pentru Putin – aici este important contextul în care a fost spusă.

„Perioada istorică a dominației totale a Occidentului în afacerile mondiale se încheie, lumea unipolară devine de domeniul trecutului... Occidentul nu este în stare să conducă de unul singur umanitatea, dar încearcă cu disperare să facă acest lucru, însă majoritatea popoarelor lumii nu mai vor să se împace cu asta. Anume în asta și constă principala contradicție a noii epoci. Vorbind cu cuvintele clasicilor, situația este într-o oarecare măsură revoluționară: vârfurile nu pot, iar cei de jos nu mai vor deja să trăiască așa".

Discursul lui Putin tocmai a și fost consacrat reflecțiilor asupra viitorului omenirii - și el nu a vorbit doar despre impasul și criza planului occidental de globalizare, ci a punctat și o alternativă a acestuia, schițând contururile lumii pe care Rusia propune să fie construită. Le propune tuturor – inclusiv chiar Occidentului, care oricum „va trebui să înceapă o discuție de la egal despre viitorul comun pentru noi, și cu cât mai repede, cu atât mai bine, evident”.

Însă Occidentul persistă deocamdată în încercările sale de a-și menține hegemonia - condamnată și vagă. Acest lucru în sine este foarte periculos – și Putin chiar a avertizat că „de fiecare dată pentru încercările de a-și menține hegemonia Occidentul va trebui să plătească și să plătească din ce în ce mai mult”.

Acum Occidentul, ca de obicei, face jocul în favoarea escaladării, a menționat Putin, dar miza pentru el este maximală:

„Dominația asupra lumii este exact ceea ce așa-zisul Occident a pus drept miză în jocul său. Dar acest joc este cu siguranță periculos, sângeros și, aș spune, murdar. El neagă suveranitatea țărilor și popoarelor, identitatea și unicitatea lor, nu pune preț pe interesele altor state”.

Ordinea mondială liberală în stil american nu numai că înmulțește cu fiecare zi haosul - ea devine tot mai intolerantă chiar și față de țările occidentale înseși, față de încercările lor de a manifesta orice fel de independență, a declarat Putin.

Însă lumea este diversă prin natura sa, iar încercările Occidentului de a-i ajusta pe toți la același tipar sunt condamnate în mod obiectiv, nu va ieși nimic din asta, a spus președintele, mai ales că „ei nu au idei de edificare și dezvoltare pozitivă, ei pur și simplu nu au nimic să ofere lumii, cu excepția menținerii dominației lor”.

Însă putere pentru menținerea acestei dominații nu mai există - și cu fiecare an situația pentru Occident va deveni din ce în ce mai dificilă. Vârfurile chiar nu mai pot - și întrebarea este când cei de jos, adică lumea non-occidentală, va putea să-și coordoneze acțiunile pentru transformarea pașnică a ordinii mondiale. Anume pașnică, adică să nu i se ofere Occidentului posibilitatea de a-și extinde dominația prin provocarea de conflicte și războaie.

Putin este absolut sigur că lumea non-occidentală nu este de acord cu continuarea dominației occidentale, pentru că Occidentul pretinde nu doar la stăpânirea mondială, ci la subordonarea a tot și toate. Mai mult, această subordonare cu realizarea planului anglo-saxon de globalizare ar duce pur și simplu la distrugerea întregii complexități înfloritoare a civilizațiilor mondiale, la reducerea întregii populații a pământului la tipul de consumator universal lipsit de individualitate:

„Anume pe unificare, pe monopolismul financiar și tehnologic, pe ștergerea tuturor și oricăror diferențe, a fost construit modelul occidental de globalizare, neocolonial în esența sa. Sarcina era clară - consolidarea dominației necondiționate a Occidentului în economia și politica mondială, iar pentru aceasta - să-și pună în serviciu resursele naturale și financiare, capacitățile intelectuale, umane și economice ale întregii planete, făcând acest lucru sub pretextul așa-numitei noi interdependențe globale”.

Putin a amintit în acest context cuvintele lui Aleksandr Zinoviev – despre aceea că, pentru supraviețuirea civilizației occidentale la nivelul pe care l-a atins, „este nevoie de întreaga planetă ca mediu pentru existență, sunt necesare toate resursele omenirii”. În discursul său, Președintele i-a mai citat pe Dostoievski, Soljenițîn, Danilevski, preluând de la ultimul afirmația că nicio civilizație nu se poate mândri că a reprezentat cel mai înalt punct al dezvoltării, iar progresul nu constă în a merge cu toții într-o singură direcție, ci în „a străbate întregul câmp, care este domeniul activității istorice a omenirii, în toate direcțiile.” Adică, diversitatea civilizațiilor umane și a modurilor ei de viață este ceea pe ce mizează Rusia – pornind de la interesele sale naționale și a obiectivelor edificării unei noi ordini mondiale.

Putin oferă propria viziune asupra principiilor pe care ar trebui să se construiască rezistența față de Occident (steril nu numai ideologic, ci și spiritual), de proiectul occidental de depersonalizare și unificare a omenirii:

„Sunt convins că dictatura nu poate fi contracarată decât prin libertatea de dezvoltare a țărilor și popoarelor, degradarea personalității – prin dragostea față de om ca creator, simplismul primitiv și interdicțiile – prin complexitatea înfloritoare a culturilor și tradițiilor”.

Și descrie cum vede el viitoarea ordine mondială:

„Semnificația momentului istoric actual constă tocmai în faptul că în fața tuturor civilizațiilor, statelor și uniunilor integraționiste se deschid într-adevăr posibilități pentru propria lor cale de dezvoltare democratică, originală. Și mai presus de toate, noi considerăm că noua ordine mondială ar trebui să se bazeze pe lege și drept, să fii liber, independent și drept".

În același timp, dezvoltarea independentă nu înseamnă în niciun caz izolare, autarhie, a subliniat Putin - dimpotrivă, aceasta presupune o cooperare activă, reciproc avantajoasă, pe principii de echitate și egalitate.

”Dacă globalizarea liberală înseamnă depersonalizare, impunerea modelului occidental întregii lumi, atunci integrarea, dimpotrivă, înseamnă dezvăluirea potențialului fiecărei civilizații în interesul întregului, de dragul câștigului comun. Dacă globalismul este dictat, totul se reduce până la urmă la asta, atunci integrarea este dezvoltarea comună a unor strategii generale benefice tuturor”.

Principalii constructori ai noii ordini mondiale vor fi „centrele de putere” - puterile-civilizații și marile uniuni regionale:

„Rusia consideră importantă lansarea mai activă a mecanismelor de creare a unor spații mari, bazate pe interacțiunea țărilor vecine, a căror economie, sistem social, bază de resurse, infrastructură se completează reciproc. Astfel de spații mari, de fapt, constituie baza ordinii mondiale multipolare - baza ei economică. Din dialogul lor ia naștere adevărata unitate a umanității, mult mai complexă, originală și multidimensională decât în reprezentările simpliste ale unor ideologi occidentali”.

Și în această situație un rol deosebit îl joacă Eurasia, pe care Putin a numit-o „un complex autosuficient care dispune de resurse gigantice de orice fel și posibilități enorme”. Putin de data aceasta nu a vorbit despre confruntarea geopolitică, dar modul în care a descris Eurasia are legătură directă cu principalele postulate ale geopoliticii: lupta dintre pământ și mare, dintre Eurasia și Atlantic. Atlantiștii (adică puterile insulare SUA și Marea Britanie) nu pot controla lumea, dacă nu controlează Eurasia (sau cel puțin nu pot juca acolo după principiul dezbină și stăpânește). Iar acum totul se îndreaptă spre aceea că atlantiștii vor păstra controlul doar asupra Europei, pe care Putin a numit-o „extremitate de vest a Eurasiei”, subliniind că ea ar putea fi partea ei firească:

„Însă multora dintre liderii ei le încurcă convingerea că europenii sunt mai buni decât alții, că nu este potrivit pentru ei să participe la anumite întreprinderi la egal cu ceilalți. În spatele unei asemenea aroganțe, ei cumva nici nu observă că au ajuns deja înșiși să fie periferia altcuiva, s-au transformat, de fapt, în vasali - adesea și fără drept de vot”.

Dar discursul lui Putin nu a fost adresat europenilor - el nu mai crede demult în capacitatea lor de a lupta pentru propriile interese, dar și într-o perspectivă apropiată ei pur și simplu nu au nicio șansă să iasă de sub controlul anglo-saxon. Deși Putin le-a amintit că „multipolaritatea este singura șansă pentru Europa de a-și restabili subiectivitatea politică și economică”, el s-a adresat, în primul rând, întregii lumi non-occidentale, îndemnându-o să construiască o ordine mondială post-occidentală, cu adevărat democratică:

„Sunt sigur, adevărata democrație într-o lume multipolară presupune, în primul rând, posibilitatea oricărui popor – vreau să subliniez acest lucru – a oricărei societăți, oricărei civilizații de a-și alege propria cale, propriul sistem social-politic”.

În același timp, dialogul civilizațiilor pentru edificarea unei noi ordini mondiale se va baza pe valorile lor moral-spirituale, tradiționale - care, spre deosebire de așa-numitele valori neoliberale, sunt irepetabile și nu pot fi impuse nimănui, a menționat Putin:

”Aceasta este înțelegerea noastră a valorilor tradiționale, iar această abordare este împărtășită și acceptată de majoritatea omenirii. Acest lucru este firesc, pentru că societățile tradiționale din Orient, America Latină, Africa, Eurasia constituie baza civilizației mondiale”.

Putin avertizează iarăși și iarăși Occidentul despre inevitabilitatea tranziției de la dictat la dialog - și acest lucru, de altfel, este în interesul Occidentului însuși. Dacă, desigur, acolo se gândește cineva la viitorul lor:

„Respectul față de particularitățile popoarelor și civilizațiilor este în interesul tuturor. De fapt, acest lucru este și în interesul așa-zisului Occident. Pierzând superioritatea, el se transformă rapid într-o minoritate pe arena mondială. Și, fără îndoială, dreptul acestei minorități occidentale la propria identitate culturală, fără îndoială, vreau să subliniez acest lucru, trebuie asigurat, trebuie tratat cu respect, dar, subliniez, la egal cu drepturile tuturor celorlalţi”.

Dacă elitele occidentale cred că pot inocula în conștiința poporului lor, a societăților lor, noile tendințe cam ciudate, după părerea mea, cum ar fi zeci de genuri și parade gay - să fie și așa. Să facă ce vor! Dar ceea ce cu siguranță nu au dreptul să facă este să le ceară altora să urmeze aceeași direcție”.

Discursul lui Putin a devenit un fel de manifest al viitoarei noi ordini mondiale postoccidentale - bazată nu pe perfidele „reguli” anglo-saxone, ci pe dialogul și coordonarea intereselor între diversele civilizații mondiale. Putin propune o alternativă reală la proiectul atlantic al globalizării, cu postumanismul lui și ura față de orice tradiție.

Întreaga lume înțelege că proiectul atlantic a eșuat - iar Rusia îi apropie prăbușirea, mai exact, încercarea occidentală de a anula țara noastră accelerează prăbușirea proiectului lor global. Dar Rusia nu numai că ”lucrează” la declinul lumii în stil american, - ea îi îndeamnă pe toți să accelereze munca asupra noii ordini mondiale. În care noi nu pretindem la rolul de nou hegemon - Putin a menționat în mod special că nu este vorba despre înlocuirea unei dominații cu alta, înlocuirea Occidentului cu Orientul.

Nu, noi propunem o abordare principial diferită, corectă față de edificarea a ceea ce Putin a numit „o simfonie a civilizației umane”. Și de acest lucru se va ocupa întreaga lume non-occidentală în următorul deceniu, care va fi într-adevăr nu numai cel mai periculos, ci și cel mai important din întreaga perioadă de după 1945.